Nu este doar despre diplomație. Ce urmează după anunțul lui Trump de a amâna cu două săptămâni decizia intrării SUA în războiul Israel-Iran
În vreme ce pare să ofere iranienilor încă o șansă, președintele Donald Trump își consolidează și extinde și propriile opțiuni militare, spun experții militari citați de New York Times și Financial Times.
Anunțul surprinzător al președintelui Trump, care a declarat joi seară că ar putea avea nevoie de până la două săptămâni pentru a decide dacă va implica Statele Unite în conflictul dintre Israel și Iran, este prezentat de Casa Albă ca o nouă șansă pentru diplomație.
Dar decizia, scrie New York Times, deschide și o serie de noi opțiuni militare.
Trump va avea acum timp să analizeze dacă șase zile de bombardamente executate de forțele israeliene – care au distrus parțial unul dintre cele mai mari două centre de îmbogățire a uraniului din Iran, o mare parte din flota sa de rachete și au ucis înalți ofițeri și oameni de știință din domeniul nuclear – au schimbat mentalitatea regimului de la Teheran.
Acordul nuclear pe care ayatollahul Ali Khamenei l-a respins la începutul acestei luni ar putea avea acum mai multe șanse – deși liderul suprem însuși a semnalat cu totul altceva în mesajul său de miercuri.
De asemenea, este posibil însă ca anunțul lui Trump să fi fost o încercare de a-i înșela pe iranieni și de a-i determina să lase garda jos.
„Ar putea fi o acoperire pentru o decizie de a ataca imediat”, a declarat James G. Stavridis, amiral în rezervă al Marinei și fost comandant suprem al SUA în Europa, la CNN.
„Poate că este o stratagemă foarte inteligentă pentru a-i adormi pe iranieni într-un sentiment de complacere”, a spus el.
Timp pentru o mobilizare militară completă
David Petraeus, generalul în retragere care a condus CIA și Comandamentul Central al SUA, a declarat și el că decizia lui Trump de a aștepta două săptămâni a fost „o idee destul de bună”.
Aceasta ar oferi mai mult timp pentru ca un al doilea portavion american, USS Nimitz, să se deplaseze din regiunea Indo-Pacific către Orientul Mijlociu, a spus el.
„Există și alte măsuri pe care ar putea dori să le ia, cum ar fi mutarea mai multor sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă balistică în poziție, asigurarea că toate munițiile sunt la locul lor și, de asemenea, efectuarea unor repetiții”, a declarat Petraeus pentru Financial Times.
Două săptămâni sunt într-adevăr suficiente pentru ca un al doilea portavion american să ajungă la fața locului, oferind forțelor americane o șansă mai bună de a contracara inevitabila ripostă iraniană.
Acest lucru ar oferi de asemenea Israelului mai mult timp pentru a distruge apărarea antiaeriană din jurul sitului de îmbogățire Fordo și alte ținte nucleare, reducând riscurile pentru forțele americane în cazul în care Trump ar decide în cele din urmă să atace.
Alternativa israeliană
În plus, amânarea propusă de Trump îl eliberează de calendarul dictat de premierul israelian Benjamin Netanyahu, care l-a presat pe președintele SUA să intre în luptă, cu arme pe care Israelul nu le deține.
De fapt, la o oră după ce Casa Albă a dat publicității declarația lui Trump, Netanyahu a semnalat că este probabil să folosească acest timp pentru a încerca propriile atacuri asupra centralei nucleare Fordo.
„Am stabilit că vom atinge toate obiectivele noastre, toate instalațiile lor nucleare”, a spus el. „Avem puterea să facem acest lucru”, a asigurat premierul.
Experții americani și străini spun că israelienii pregătesc de ani de zile opțiuni militare, examinând modul în care ar putea întrerupe sistemele masive de alimentare cu energie electrică care mențin centrifugele îngropate în sala de îmbogățire de sub munte.
Chiar și introducerea unei supratensiuni sau a unui impuls în acel flux electric ar putea destabiliza și distruge mașinile delicate, care se rotesc la viteze supersonice.
În ultimele zile, Agenția Internațională pentru Energie Atomică a concluzionat că distrugerea de către Israel a centralei electrice de deasupra unui alt centru de îmbogățire, la Natanz, a avariat probabil în mod critic miile de centrifuge care se învârt sub pământ.
Israelienii au analizat ce ar fi necesar pentru a bombarda și sigila intrările în tunelul care duce la instalație, blocând lucrătorii în interior și făcând și mai dificilă aducerea combustibilului în centrală pentru un ultim proces de îmbogățire care l-ar face utilizabil într-o armă.
Acest combustibil, depozitat în vechea capitală Isfahan, ar fi, de asemenea, o țintă pentru israelieni, spun oficialii americani.
Sunt dispuși iranienii la negocieri?
Dar prima întrebare este dacă iranienii au flexibilitatea politică necesară pentru a profita de perioada de timp pe care Trump a deschis-o.
Oficialii administrației spun că Steve Witkoff, trimisul special al președintelui, a luat deja legătura în ultimele zile cu Abbas Araghchi, ministrul iranian de externe, cu care discută de la începutul lunii aprilie.
Marea Britanie, Franța și Germania vor purta și ele vineri discuții cu Iranul în încercarea de a preveni escaladarea conflictului cu Israelul.
Întâlnirea de la Geneva va fi prima rundă de negocieri diplomatice la nivel înalt cu Teheranul de când Israelul a lansat atacurile asupra Iranului, în urmă cu o săptămână.
Întâlnirea de la Geneva cu Abbas Araghchi din Iran reprezintă o reluare a formatului „E3”, în cadrul căruia Marea Britanie, Franța și Germania – semnatarii europeni ai acordului nuclear din 2015 agreat de Teheran cu puterile mondiale – au încercat să rezolve impasul dintre această țară și Occident.
Formatul E3, care s-a implicat intens în eforturile administrației Biden de a reînvia acordul din 2015, a fost în mare parte marginalizat de Trump, care a încercat să exercite presiuni asupra Iranului pentru a încheia un nou acord.
Scopul întâlnirii ar fi acela de a conveni asupra unui cadru pentru reluarea monitorizării programului nuclear al Iranului, dar cu acces nelimitat al observatorilor internaționali la instalații. Un alt punct de discuție va fi dacă Iranul ar fi dispus să se angajeze să-și reducă stocul de rachete balistice, scrie Financial Times.
Vineri dimineață, ministrul iranian de Externe a pus însă sub semnul întrebării această întâlnire, anunțând la televiziunea de stat că Iranul nu va discuta cu nimeni atâta vreme cât atacurile israeliene continuă.
„Cred că întrebarea este: pot iranienii să vadă acest lucru ca o oportunitate de a evita provocările semnificative care ar rezulta din distrugerea ultimei lor instalații rămase?”, a întrebat Laura Holgate, care a fost ambasadare americană la AIEA în timpul administrației Biden.
Tot ea a spus pentru New York Times că, probabil, „predarea directă nu este o opțiune pentru ei” și nici „renunțarea totală la capacitatea de îmbogățire”.
Diviziune în tabăra lui Trump
Mulți dintre aliații lui Trump credeau că intrarea Statelor Unite în război era iminentă.
Dar miercuri, președintele a declarat că nu a luat o decizie finală și a criticat Iranul pentru că nu a acceptat un nou acord de limitare a programului său nuclear. Totuși, el a spus că nu este prea târziu pentru o soluție diplomatică.
„Nimic nu este prea târziu”, a spus el.
Faptul că Trump ia în calcul intrarea în război a divizat puternic baza electorală a președintelui.
Vicepreședintele JD Vance a fost nevoit să scrie marți o lungă postare pe rețelele sociale în care a încercat să calmeze îngrijorările cum că președintele renunță la angajamentul său de a ține America departe de conflictele din străinătate.
„Vă pot asigura că el este interesat doar să folosească armata americană pentru a îndeplini obiectivele poporului american”, a scris Vance.
Dar unii dintre cei mai proeminenți aliați ai președintelui, printre care reprezentanta Marjorie Taylor Greene, republicană din Georgia, Tucker Carlson și Stephen K. Bannon au criticat posibilitatea implicării Statelor Unite în războiul unei alte țări.
La celălalt capăt al spectrului, mulți dintre aliații lui Trump din Senat, inclusiv republicanii Lindsey Graham din Carolina de Sud și Tom Cotton din Arkansas, îl îndeamnă pe președinte să adopte o poziție mai agresivă față de Iran.
„Implicați-vă total, domnule președinte Trump, în a ajuta Israelul să elimine amenințarea nucleară”, a declarat Graham săptămâna aceasta la Fox News.
„Dacă trebuie să furnizăm bombe Israelului, să furnizăm bombe. Dacă trebuie să zburăm cu avioane împreună cu Israelul, să facem operațiuni comune”, a spus acesta.
INTERVIURILE HotNews.ro