„Nu fac evaluare de șanse, vă pot spune care este intenția”: Răspuns oficial de la guvern privind momentul în care va adopta bugetul pe 2026

„Intenția este ca bugetul pe anul în curs să fie realizat cât mai repede cu putință, un pilon esențial pentru constituirea acestuia fiind chiar ordonanța care urmează să fie adoptată săptămâna viitoare privind reforma în administrație”, a declarat joi Ioana Dogioiu, întrebată de HotNews dacă mai sunt șanse ca bugetul pe anul în curs să fie adoptat în această lună. La începutul acestei luni, premierul Ilie Bolojan spunea că bugetul pe 2026 va fi trimis în Parlament în jur de 20 februarie.

„Nu fac evaluare de șanse. Pot să vă spun care este intenția. Intenția este să fie realizat, finalizat și trimis în Parlament cât mai repede cu putință”, a declarat joi Ioana Dogioiu, întrebată de HotNews când va fi adoptat bugetul pe acest an.

Ședință extraordinară de guvern pentru reforma în administrație

Ordonanța de urgență privind reforma administrației publice va fi adoptată într-o ședință extraordinară de guvern la începutul săptămânii viitoare, la pachet cu ordonanța privind măsurile de relansare economică, a mai precizat purtătoarea de cuvânt a Guvernului.

E în pericol ținta de deficit de 6,2%?

HotNews a semnalat în conferință faptul că impactul bugetar al economiilor estimate prin măsurile propuse în ordonanța de urgență privind reforma administrației este mai mic cu aproape 2 miliarde de lei decât în varianta anterioară a proiectului de lege pus în dezbatere în luna ianuarie din acest an.

În aceste condiții, ar putea fi în pericol atingerea țintei de deficit de 6,2% în acest an?

„Ar trebui să ne clarificăm acest lucru cu ministrul Finanțelor. Ministrul Finanțelor va face toate aceste clarificări în momentul în care va stabili datele bugetului. Ce pot să vă spun este că proiectul de OUG este în procedura de avizare și la Ministerul Finanțelor și cu siguranță Ministerul Finanțelor nu va pune avizul pe un proiect de lege care pune în pericol ținta de deficit”, a declarat Ioana Dogioiu.

Bugetul pe 2026, întârziat de lipsa deciziei privind reforma în administrație

Realizarea bugetului pe anul în curs depinde de adoptarea măsurilor privind reforma administrației publice centrale și locale și a măsurilor de relansare economică.

Inițial, reforma administrației publice centrale și locale a fost lansată în consultare publică ca proiect de lege, iar premierul Ilie Bolojan anunța în 4 februarie că Guvernul își va angaja răspunderea asupra acestui proiect la pachet cu proiectul de lege privind măsurile de relansare economică.

„Suntem la finalul unor măsuri care au însemnat o contracție economică, dar închidem aceste măsuri. Lucrăm la pregătirea bugetului pe anul acesta. Ținta de deficit este de 6,2%, iar inflația să fie la 4% la finalul anului. Săptămâna viitoare finalizăm discuțiile pe buget, iar în jur de 20 februarie îl trimitem la Parlament. În programul PNRR avem de absorbit 10 miliarde de euro până în luna august. În paralel cu pregătirea bugetului, se lucrează la pachetul pe reforma administrației. Suntem în situația în care a intrat în circuitul de avizare și ar trebui adoptat săptămâna viitoare. Recomandarea MJ este să angajăm răspunderea Guvernului”, declara atunci Bolojan.

Citește și

VIDEO Ilie Bolojan anunță ținta de deficit și inflația pentru 2026 / Ce spune despre reducerea taxelor locale cerută de UDMR și tensiunile din coaliție: „Ar putea funcționa mai bine, trebuie să ne respectăm mai mult între noi”

Coaliția a revenit în 16 februarie asupra acestei decizii, după ce mai mulți miniștri PSD au anunțat însă că nu vor semna avizele necesare pentru adoptarea reformei, cerând anumite excepții de la reducerea de cheltuieli de personal de 10%.

Coaliția a decis atunci ca „reforma administrației centrale și locale și pachetul de relansare economică să fie adoptate prin Ordonanțe de urgență, cu câteva amendamente care privesc instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică, siguranța națională, educație, sănătate și cultură, care vor realiza economiile prin metode care vor fi stabilite conform specificului domeniului.

Practic, instituțiile care au fost exceptate de la reducerile de 10% din fondul de salarii, vor putea micșora cheltuielile și prin alte modalități, nu doar prin reduceri de salarii.

Citește și

Decizia luată de liderii coaliției, după trei ore și jumătate de ședință pe reforma administrației, pentru care PSD a pus condiții / În ce domenii a acceptat Bolojan să nu fie tăieri de salarii

Reforma administrației prin OUG: Ce tăieri de posturi sunt propuse și unde vor fi excepții

Ministerul Dezvoltării a pus miercuri, în consultare publică, proiectul de Ordonanță de urgență privind reforma din administrație, în varianta agreată de Coaliție. Proiectul prevede reducerea cu 10% a posturilor ocupate în administrația publică locală și o reducere de 10% a cheltuielilor de personal pentru administrația centrală, dar și excepții.

Astfel, pentru sistemele de învățământ și cultură, pentru spitalele publice și serviciile publice de ambulanță, dar și pentru sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, sunt prevăzute excepții de la reducerea de personal, cu măsuri compensatorii.

Excepțiile de la reducerile de personal vin la pachet cu măsuri compensatorii

Conform proiectului de act normativ, se prevede o disciplină financiară mai bună și o reducere a cheltuielilor de personal pentru administrația publică centrală de 10%.

„Conform deciziei coaliției, pentru sistemele de învățământ și cultură, pentru spitalele publice și serviciile publice de ambulanță, dar și pentru sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, proiectul pus în transparență decizională prevede excepție de la reducerea de personal, cu măsuri compensatorii”, a anunțat Ministerul Dezvoltării.

„De exemplu, conform măsurilor propuse, ar crește vârsta de pensionare pentru militari, în sistemul de învățământ va fi redus sporul pentru doctorat, iar în sistemul sanitar, între altele, va fi introdus un nou sistem de clasificare a spitalelor și un sistem de salarizare după performanță. Reducerile cheltuielilor salariale realizate de ministere în anul 2025 vor fi luate în calcul la efectuarea reducerii totale de 10%”, a mai precizat Ministerul.

Impactul bugetar: Economii anuale cu 2 miliarde de lei în minus decât varianta anterioară

Potrivit estimărilor din nota de fundamentare, economiile realizate la buget în acest an vor fi de 1,64 miliarde de lei, iar în anii 2027-2030, economiile vor fi de peste 3,07 miliarde de lei.

Cifrele sunt puternic reduse față de cele prezentate în proiectul de lege scos anterior in dezbatere unde se estimau economii de 3,36 miliarde de lei în acest an și de peste 5,7 miliarde de lei în perioada 2027-2030.

În expunerea de motive a proiectului de OUG se spune potrivit planului bugetar pe termen mediu şi lung, România şi-a asumat o traiectorie de reducere a deficitului bugetar de la 7,9% în anul 2024 la sub 3% în anul 2031 pe baza unor ipoteze care ţin de cheltuielile publice şi de evoluţia acestora în perioada 2025 – 2031 care să determine o ajustare de 6 ppt, respectiv o reducere de la 41,9% din PIB la 35,9% din PIB în anul 2031, iar în acest context sunt necesare o serie de măsuri pentru reducerea ponderii cheltuielilor publice în PIB.

Citește și

Ce prevede proiectul de reformă în administrație agreat în Coaliție: Lista tăierilor de posturi și unde vor fi excepții de la reducerea de personal