„Nu suntem țintă militară, dar putem fi ținta unui război psihologic”. Peste 100 incidente aeriene în Republica Moldova, de la începutul războiului
„Ar fi nevoie cel puțin de un sistem de avertizare a populației. În același timp, regiunile sudică și nordică ale țării, unde cad cel mai des aceste drone, nu sunt acoperite de apărarea antiaeriană”, explică Artur Leșcu, expert militar și de securitate la organizația WatchDog.MD, ce probleme întâmpină locuitorii Republicii Moldova din cauza încălcării tot mai dese de către Rusia a spațiului aerian din această țară.
- „Dronele pot avea și rolul de a ne înfricoșa, de a ne face să discutăm permanent despre aceste incidente și de a induce nesiguranță în societate”, explică expertul militar.
- Republica Moldova a înregistrat 101 incidente aeriene în perioada 24 februarie 2022 – 19 octombrie 2026, dintre care 64 doar primele zece luni ale acestui an, potrivit datelor furnizate de Ministerul Apărării de la Chișinău, la solicitarea HotNews. Este vorba despre zboruri neautorizate, căderi de aparate și descoperiri de fragmente de rachete sau drone.
Ministerul Apărării de la Chișinău a precizat, la solicitarea HotNews, că 16 drone care au pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova au avut încărcături cu explozibil la bord.
Pentru a analiza aceste cifre, HotNews a discutat cu Artur Leșcu, expert în domeniul militar și de securitate la WatchDog.MD. Acesta spune că intensificarea atacurilor rusești asupra Ucrainei explică evoluția incidentelor care afectează Republica Moldova. Expertul avertizează că riscul unor consecințe grave pentru populație este foarte mare și susține că autoritățile trebuie să treacă de la detectarea amenințărilor la dezvoltarea capacităților de interceptare și a unui sistem de avertizare a cetățenilor.
„Aceste incidente pot avea și rolul de a ne înfricoșa”
– Datele Ministerului Apărării arată 101 incidente aeriene de la începutul războiului din Ucraina până în octombrie 2026. Cele mai multe s-au întâmplat în 2026: 64. Ce arată aceste cifre?
– Artur Leșcu: Explicația este destul de clară. Federația Rusă intensifică atacurile asupra Ucrainei, asupra infrastructurii energetice, dar și asupra economiei ucrainene. Mai nou, atacă și punctele de trecere a frontierei, iar noi suntem, într-un fel, victime colaterale ale acestor atacuri. Să nu uităm că regiunea de sud-est a Ucrainei este una dintre cele mai vizate de Federația Rusă. Vrem sau nu vrem, geografia nu poate fi schimbată. Suntem foarte aproape de aceste atacuri și, iată, pătimim și noi. Ideea este că astfel de atacuri se vor intensifica, iar incidentele vor deveni tot mai frecvente, din păcate.
– Aceste cazuri de pătrundere în spațiul nostru aerian este o întâmplare sau provocare intenționată din partea Rusiei?
– În primul rând, aceste date arată că Republica Moldova este expusă consecințelor războiului din Ucraina. Intensificarea atacurilor rusești în apropierea teritoriului nostru înseamnă că există mai multe posibilități ca aparate de zbor să ajungă și pe teritoriul Republicii Moldova.
Nu putem să tragem concluzia că fiecare incident are aceeași cauză sau aceeași semnificație. Trebuie să analizăm situațiile concret, ținând cont de circumstanțe și de ceea ce se întâmplă în regiune.
Un răspuns relativ simplu este că o greșeală poate fi una, două, trei. Dar când astfel de atacuri și survolări sunt sistematice, deja este vorba despre altceva. Evident, Republica Moldova nu este ținta militară a Federației Ruse.
Însă, atunci când Rusia trimite sute de drone spre Odesa, Ismail sau alte localități ucrainene, este foarte ușor ca una sau două drone să devieze și spre noi.
Acest lucru poate avea și rolul de a ne înfricoșa, de a ne face să discutăm permanent despre aceste incidente și de a induce nesiguranță în societate.
Așadar, nu suntem ținta militară, dar putem deveni ținta unui război psihologic în care sunt folosite și aceste drone. Dacă este vorba despre greșeli, statele civilizate își asumă responsabilitatea, își cer scuze și recunosc ceea ce s-a întâmplat. În cazul Federației Ruse nu vedem așa ceva.
„O asemenea dronă poate exploda într-o zonă locuită”
– Ministerul Apărării ne-a comunicat că, în perioada analizată, au fost consemnate 16 cazuri de explozie și încărcături cu explozibil. Cât de mare este riscul real pentru populație?
– Pericolul este imens. Simpla lege a statisticii ne spune că, mai devreme sau mai târziu, o asemenea dronă poate exploda într-o zonă locuită, nu într-un câmp. Dacă un asemenea aparat cade în apropierea unor locuințe sau într-o zonă populată, consecințele pot fi catastrofale. Este foarte grav.
– Cum ar trebui să se pregătească statul pentru eventualitatea unui incident cu urmări grave și care sunt capacitățile reale în prezent?
– Să începem cu partea bună: vedem mult mai bine ce se întâmplă deasupra capetelor noastre datorită investițiilor în radare moderne, care sunt foarte performante. Cel puțin, putem observa pericolul care se apropie și putem urmări traiectoria aparatelor care zboară fără autorizație. Aceasta este partea bună.
Partea mai puțin bună este că trebuie să facem al doilea pas. Dacă nu ne place ceea ce se întâmplă deasupra noastră, trebuie să avem și capacitatea de a doborî aceste aparate. Deocamdată, aici avem lacune.
În ce putem investi acum, relativ repede? Cel puțin într-un sistem de avertizare a populației. Trebuie să spunem deschis că Republica Moldova nu se poate mândri că este acoperită în totalitate de apărarea antiaeriană. Da, există capacități în anumite puncte strategice, dar acest lucru nu îi protejează automat pe oamenii din regiunile sudice sau nordice, unde cad mai des aceste drone.
Primul pas important a fost achiziționarea radarelor. Din câte înțeleg, acestea sunt deja utilizate activ și avem și al doilea radar. Mergem în această direcție. Acum avem nevoie, cel puțin, de un sistem prin care să putem spune: în regiunea X, la ora cutare, există un pericol, adăpostiți-vă. Acesta este un pas relativ ușor. Faptul că vedem un aparat și știm pe unde zboară nu înseamnă automat că avem și mijloacele necesare pentru a-l doborî. Este nevoie de investiții, de echipamente și de dezvoltarea capacităților armatei. Trebuie să recuperăm decalajele și să continuăm modernizarea.
„Neutralitatea nu înseamnă lipsă de apărare sau slăbiciune”
– Republica Moldova are statut constituțional de neutralitate, iar acest subiect este adesea invocat în dezbaterile despre modernizarea armatei. În ce măsură limitează neutralitatea consolidarea apărării antiaeriene?
– Statutul de neutralitate nu este în niciun fel o piedică. Dimpotrivă, un stat neutru care se respectă vrea ca cetățenii săi să fie în siguranță și să nu existe riscul ca obiecte periculoase să explodeze pe teritoriul său. Din câte înțeleg, lucrurile se mișcă și în această direcție. Au fost procurate unele echipamente și sisteme de apărare antiaeriană. Dar există încă multe decalaje care trebuie recuperate.
Este o muncă permanentă. Neutralitatea presupune să ne întărim cât mai mult capacitățile de apărare, pentru că trebuie să putem conta pe propriile capacități. Aceasta înseamnă neutralitatea. Neutralitatea nu înseamnă lipsă de apărare sau slăbiciune.
Din păcate, acest statut a fost folosit uneori tocmai pentru a justifica lipsa investițiilor în apărare, în armată, în modernizarea acesteia și în salariile militarilor. Dar armata are o funcție foarte practică. Nu este un simplu simbol al statului, precum stema sau drapelul. Armata trebuie să ne apere în caz de primejdie. Iar noi vedem că primejdiile există. Republica Moldova nu este înconjurată de state foarte prietenoase, precum Andorra, de exemplu. Suntem într-o regiune cu o situație geopolitică periculoasă. Trebuie să investim în apărare dacă vrem să continuăm să existăm ca stat.
– În spațiul public există voci care ironizează incidentele cu drone și susțin că autoritățile ar putea exagera pericolul sau chiar manipula informațiile. Asemenea păreri există și într-o parte a societății. Cum explicați această situație și care ar trebui să fie acțiunile?
– Mă tem că, până nu vom ajunge la o catastrofă, la o dramă, asemenea interpretări vor continua. Observăm o contradicție în aceste mesaje. Unii dintre cei care ironizează pericolele întreabă de ce armata nu doboară tot ce vede.
În același timp, aceleași voci spun că nu este nevoie de modernizarea armatei, că Republica Moldova nu se modernizează, ci se militarizează. Este o contradicție care vine din aceleași voci. Niciun om sănătos la cap nu și-ar dori ca deasupra sa să zboare drone încărcate cu explozibil și, mai nou, ca acestea să explodeze. Pericolele pentru cetățeni sunt evidente, inclusiv pentru cei care ironizează aceste situații.
Strategia de a ascunde capul în nisip nu ajută. Dronele sunt reale, iar riscurile sunt reale. Trebuie să tratăm aceste incidente cu seriozitate. Cei care critică necesitatea de a ne apăra vor o Republică Moldova slabă, supusă intereselor Federației Ruse.
De ce vrea Republica Moldova să producă drone
– Președinta Republicii Moldova a vorbit despre posibilitatea dezvoltării producției de drone în țară. Inițiativa a provocat reacții critice din partea unor politicieni. Ce miză ar avea un asemenea proiect și de ce ar fi importantă producția locală?
– Ar fi un pas relativ ușor în direcția consolidării apărării antiaeriene. Dronele de interceptare și sistemele antidronă și-au demonstrat eficacitatea pe câmpurile de luptă din Ucraina. Am putea produce asemenea echipamente aici, în loc să depindem de aprovizionarea din alte state. Tehnologia este încă relativ nouă, iar cererea pe piața globală este mare. Nu înțeleg ce ar fi rău în această inițiativă. Este foarte bine că vrem să producem drone. Dar nu văd care ar fi pericolul.
Ce vor cei care critică această inițiativă de la Republica Moldova? Să nu ne apărăm și să fim bucuroși că dronele rusești cad pe teritoriul nostru? Există o inițiativă de a produce local echipamente pentru a dota armata. Este mai bine să creăm locuri de muncă aici și să ne asigurăm că suntem mai în siguranță decât dacă nu am avea asemenea drone de interceptare. Este o schimbare importantă de perspectivă. De la obținerea independenței, Republica Moldova nu a produs echipamente de acest fel pentru apărare. Este bine că ne mișcăm în această direcție, pentru a deveni un stat care se respectă, care vrea să trăiască în siguranță și să-și apere cetățenii.
– Se discută și despre posibilitatea ca România, stat membru NATO, să contribuie la protejarea Republicii Moldova în cazul intensificării atacurilor rusești. Ce ar putea face concret Bucureștiul și care ar fi limitele unei asemenea cooperări?
– Mișcarea în această direcție ar putea fi chiar mai rapidă decât dezvoltarea producției locale de drone antidronă. România ar putea prelua o parte dintre responsabilitățile legate de protecția antiaeriană a Republicii Moldova.
România are o aviație care nu permite unor asemenea drone să survoleze neautorizat spațiul său aerian. Dacă am putea beneficia de o asemenea protecție, ar fi foarte util. Pentru un avion F-16 românesc ar fi nevoie de doar câteva zeci de secunde de zbor pentru a ajunge în spațiul aerian al Republicii Moldova. Eu aș vedea aici un pas important.
– Ministerul Apărării ne-a comunicat că, în perioada analizată, au fost consemnate 16 cazuri de explozie și încărcături cu explozibil. Cât de mare este riscul real pentru populație?
– Pericolul este imens. Simpla lege a statisticii ne spune că, mai devreme sau mai târziu, o asemenea dronă poate exploda într-o zonă locuită, nu într-un câmp. Dacă un asemenea aparat cade în apropierea unor locuințe sau într-o zonă populată, consecințele pot fi catastrofale. Este foarte grav.
– Cum ar trebui să se pregătească statul pentru eventualitatea unui incident cu urmări grave și care sunt capacitățile reale în prezent?
– Să începem cu partea bună: vedem mult mai bine ce se întâmplă deasupra capetelor noastre datorită investițiilor în radare moderne, care sunt foarte performante. Cel puțin, putem observa pericolul care se apropie și putem urmări traiectoria aparatelor care zboară fără autorizație. Aceasta este partea bună.
Partea mai puțin bună este că trebuie să facem al doilea pas. Dacă nu ne place ceea ce se întâmplă deasupra noastră, trebuie să avem și capacitatea de a doborî aceste aparate. Deocamdată, aici avem lacune.
În ce putem investi acum, relativ repede? Cel puțin într-un sistem de avertizare a populației. Trebuie să spunem deschis că Republica Moldova nu se poate mândri că este acoperită în totalitate de apărarea antiaeriană. Da, există capacități în anumite puncte strategice, dar acest lucru nu îi protejează automat pe oamenii din regiunile sudice sau nordice, unde cad mai des aceste drone.
Primul pas important a fost achiziționarea radarelor. Din câte înțeleg, acestea sunt deja utilizate activ și avem și al doilea radar. Mergem în această direcție. Acum avem nevoie, cel puțin, de un sistem prin care să putem spune: în regiunea X, la ora cutare, există un pericol, adăpostiți-vă. Acesta este un pas relativ ușor. Faptul că vedem un aparat și știm pe unde zboară nu înseamnă automat că avem și mijloacele necesare pentru a-l doborî. Este nevoie de investiții, de echipamente și de dezvoltarea capacităților armatei. Trebuie să recuperăm decalajele și să continuăm modernizarea.
Rațiunea, înapoi!
Înțelege cele mai importante evenimente politice, naționale și internaționale, prin analize echilibrate, realizate de jurnalistul Gabriel Bejan.
Rațiunea, înapoi!
Înțelege cele mai importante evenimente politice, naționale și internaționale, prin analize echilibrate, realizate de jurnalistul Gabriel Bejan.
Felicitări! Te-ai abonat la „Rațiunea, înapoi!”.
Confirmă abonarea pe e-mail.
Apasă pe linkul din email pentru a primi edițiile.