Nu vă mai certați! Rezolvați problema câinilor din București

De două zile, de când Ana Oros a murit sfâșiată de o haită de câini în zona Lacului Morii, autoritățile dau vina una pe alta, dar nu vin cu soluții clare, la nivelul întregului oraș, pentru rezolvarea problemei. În paralel cu stabilirea vinovaților pentru moartea Anei Oroș este esențial să fie luate măsurile necesare ca o nouă tragedie să nu se mai întâmple. Ce trebuie făcut?

Numărul hingherilor trebuie mărit

Potrivit declarațiilor făcute de reprezentanții ASPA, de prinderea câinilor în București se ocupă 7 echipe, circa 15 oameni. Este o glumă proastă raportat la suprafața Bucureștiului. Foarte mulți bucureșteni care au sunat la dispeceratul ASPA s-au plâns că reacția instituției este greoaie, iar la dispecerat li s-a spus că în weekend se intervine doar dacă sunt persoane mușcate de câini.

Numărul prinzătorilor trebuie mărit de urgență, inclusiv în weekend, fiindcă răspunsul trebuie să fie prompt. Câinii nu stau în același loc 2-3 zile și așteaptă hingherii.

Numărul de locuri din adăposturi trebuie suplimentat

Din 2017, Primăria Capitalei nu mai eutanasiază câini. Cei capturați sunt ținuți în cele trei adăposturi ale municipalității până sunt adoptați.

Din datele obținute de HotNews.ro pe surse, fiindcă oficial nu au fost comunicate, capacitatea adăposturilor ASPA este la limită. Acestea ar avea o capacitate de 1.200 de câini, iar la final de decembrie, după cum au declarat reprezentanții instituției, în adăposturi erau circa 1400 de câini. Dacă primarul Nicușor Dan menține decizia de a nu eutanasia câini, capacitatea adăposturilor trebuie suplimentată rapid, astfel încât câinii prinși să poată fi cazați și să nu se facă prinderile în funcție de numărul de câini adoptați și locurile libere.

Primarii de Sector s-au oferit să acorde sprijin financiar pentru rezolvarea problemei, iar dacă municipalitatea nu are bani, acest sprijin poate fi folosit.

Coordonarea instituțiilor este esențială

Până acum, din informațiile colectate de HotNews.ro, legea este prost făcută, în București, 10 instituții fiind implicate într-un fel sau altul în gestionarea câinilor. ASPA prinde câinii de pe domeniul public, cele 7 poliții locale sancționează deținătorii de câini care nu sterilizează și microcipează animalele, ANSVSA verifică dacă animalele sunt sterilizate și microcipate la fel și Poliția Națională.

Problema este că aceste instituții nu s-au coordonat până acum decât ocazional și nu au împreună o strategie și obiective pentru rezolvarea problemei. ASPA poate prinde doar câinii de pe domeniul public, nu poate intra pe domeniul privat decât cu Poliția Locală sau Generală. De fiecare dată când întâlnește asemenea situații, ASPA cere ajutor poliției, dar asta durează. Un început ar fi ca fiecare echipă de prindere să fie însoțită de un polițist local, ca să fie eficientă și să poată acționa atunci când câinii ajung pe domeniul privat, să îi poată prinde și sancționa pe proprietarii care își lasă câinii să umble pe străzi. Efortul nu ar fi foarte mare pentru Poliția Locală. De la fiecare Poliție locală de Sector și de la Poliția Locală a Primăriei Capitalei ar fi nevoie de maxim 3 oameni pentru a însoți permanent cele 7 echipe de hingheri.

Primăria Capitalei cu Primăriile de Sector, Polițiile Locale, Poliția Națională și ANSVSA trebuie să facă un grup de lucru, o strategie și să acționeze împreună, pentru binele cetățenilor, fără cafteli politice și fără alte meschinării. Dacă nu acționează împreună, nu există nicio șansă să rezolve problema, pot face doar mici cârpeli.

Trebuie oprită conducta cu câini

Degeaba prinde Primăria Capitalei câinii de pe străzi, dacă nu se rezolvă sursa problemei, de unde vin câinii.

O bună parte din câinii care sunt văzuți pe domeniul public nu sunt maidanezi. Sunt câini cu stăpân care fie scapă pe domeniul public, fie sunt lăsați de proprietari să zburde pe domeniul public.

Apoi, fiindcă deținătorii de câini nu își sterilizează animalele, acestea se reproduc, iar puii, ori sunt omorâți, ceea ce este cumplit și ilegal, ori sunt aruncați pe domeniul public, la distanță de casă și devin maidanezi. Aici este sursa câinilor și aici trebuie acționat.

Legea interzice ambele practici, dar nu este pusă în aplicare, iar Polițiile Locale au dat până acum foarte puține amenzi raportat la anvergura fenomenului.

Potrivit OUG 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, deţinătorii de câini din rase comune sau metişi au obligaţia sterilizării acestora. Nerespectarea acestei prevederi legale constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

Conform ultimelor modificări ale Legii 205/2004 privind protecția animalelor, abandonul acestora pe domeniul public se sancționează cu amendă de la 3.000 la 12.000 de lei.

Echipe formate din polițiști locali/naționali și reprezentanți ai ANSVSA trebuie ca în următoarea perioadă să meargă din casă, pornind de la periferia orașului, unde sunt cele mai mari probleme, și să verifice dacă deținătorii de câini și-au sterilizat și microcipat animalul, să li se explice proprietarilor care sunt obligațiile și să dea amenzi acolo unde este cazul.

Uneori câinii sunt ținuți de familii nevoiașe, care nu au nici ce să mănânce, care nu își permit să dea câteva sute de lei pentru sterilizarea animalului și microcipare și nici nu vor plăti vreodată amenzile. Aceștia trebuie îndrumați spre cabinetele unde Primăria Capitalei sterilizează gratuit câini și să li se ofere asistență, fiindcă altfel, pot să primească și 100 de amenzi, problema nu va fi rezolvată.

Responsabilizarea proprietarilor, cu amenzi sau prin informare, este esențială. Oamenii să înțeleagă că sunt responsabili și vinovați în cazul în care câinele lor mușcă sau omoară pe cineva, riscând pedeapsa cu închisoarea sau despăgubiri de sute de mii de euro.

De ce continua Ana să alerge în locul în care mai fusese atacată? Mărturii ale prietenilor femeii sfâșiate de câini

Coordonarea cu Ilfovul

Câinii nu stau la limita administrativă a orașului, iar Bucureștiul și Ilfovul trebuie să rezolve integrat problema. Câinii din localitățile vecine ajung în București, în condițiile în care nu toate localitățile din Ilfov au servicii de gestionare a maidanezilor și capacitatea să se ocupe pe bune de problemă.

Problema este gestionată de primării, fiecare primar având propriul plan. În Ilfov sunt 32 de comune și 8 orașe. Au fost mai multe acuzații în spațiul public că din Ilfov sau alte județe sunt aduși câini și descărcați pe câmpurile de la marginea Bucucureștiului.

Dacă toată lumea s-ar strânge și s-ar acționa coordonat, rezultatele în mod clar ar fi mai bune.

Citește și:

–

Sursă foto: Xkolba|Dreamstime.com

Nu vă mai certați! Rezolvați problema câinilor din București

Numărul hingherilor trebuie mărit

Numărul de locuri din adăposturi trebuie suplimentat

Coordonarea instituțiilor este esențială

Trebuie oprită conducta cu câini

Coordonarea cu Ilfovul

VIDEO “Vrem să aducem mai mult decât vindecare pacienților noștri”. Cum reconfigurează MedLife, cu ajutorul culturii, conceptul de spital

#medicibuni Prof. dr. Tiberiu Bratu, chirurg plastician MedLife: „Este moda sânilor mici, dar noi nu ne luăm după modă. Orice operație estetică se face dacă este nevoie”

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală