O crimă inspirată de extrema-dreaptă deschide o dezbatere în Franța despre ce este catalogat ca terorism

Hichem Miraoui, un tunisian de 45 de ani care locuia în sudul Franței, a fost împușcat mortal la final de mai în timp ce vorbea cu mama și surorile sale în fața casei. Un alt vecin kurd a fost împușcat în mână de același atacator care s-a predat poliției la câteva ore. Atacatorul a negat orice motivație rasistă sau teroristă, însă procurorii l-a pus sub acuzare pentru crimă premeditată cu motivație rasistă și tentativă de crimă ca parte a unei acțiuni teroriste.

Acuzațiile se bazează pe faptul că după ce l-a ucis pe Miraoui și l-a împușcat în mână pe vecinul kurd Akif Badur, Christophe Belgembe a postat patru videoclipuri pe Facebook, potrivit parchetului antiterorist francez (PNAT). În ele, bărbatul se plânge că Franța este un stat „incapabil să ne protejeze, incapabil să îi trimită acasă”. De asemenea, Belgembe spune că a „eliminat două sau trei gunoaie” și că acesta a fost doar începutul.

Cazul lui Belgembe este o premieră pentru Franța fiind primul în care PNAT preia o anchetă penală pentru o crimă inspirată de idei de extremă dreapta, decizie luată sub motivarea că îndeplinește criteriile terorismului. Pedepsele pentru terorism sunt mai aspre, iar forțele antiteroriste au puteri de investigare sporite.

Decizia PNAT indică o schimbare mai amplă în Franța, unde atacurile jihadiste au scăzut, în timp ce infracțiunile rasiste, xenofobe sau antireligioase au crescut cu 11% față de anul anterior.

Într-una dintre înregistrările video de după atac, Belgembe și-a exprimat sprijinul pentru Adunarea Națională (RN), partid de extremă dreapta cu cea mai mare prezență în Parlament, potrivit unei surse care au văzut înregistrarea video, dar care nu a fost autorizată să vorbească public despre ea.

Purtătorul de cuvânt al RN, Laurent Jacobelli, nu a răspuns la o solicitare de a comenta videoclipul. Pe X, șefa RN, Marine Le Pen, a declarat că decizia PNAT de a investiga uciderea lui Miraoui va face lumină asupra acestei „crime odioase”, care pare a fi „rasistă”.

„Chiar dacă este târziu, este binevenit”

Familia lui Miraoui, liderii musulmani și grupurile antirasiste au salutat decizia de a-l investiga pe Belgembe în temeiul legilor privind terorismul, dar au declarat că autoritățile franceze au fost lente în a considera crimele extremei drepte drept terorism.

„Chiar dacă este târziu, este binevenit”, a declarat Azzedine Gaci, rectorul unei mari moschei de lângă Lyon. „De fiecare dată când are loc o astfel de crimă, ea ar trebui să fie considerată un act terorist, deoarece este făcută pentru a insufla teroare în comunitățile noastre.”

PNAT a refuzat să comenteze acuzațiile că a fost lent în a cataloga violențele extremei drepte drept terorism. Cu toate acestea, parchetul a declarat pentru Reuters că, de la crearea sa în 2019, a preluat alte 15 cazuri care implicau suspecți de extremă dreaptă. Niciunul dintre acestea nu a fost omucidere.

Jean-Louis Bruguiere, un fost judecător antiterorism care a ajutat la crearea PNAT, a declarat pentru Reuters că politica polarizată a Franței „poluează dezbaterea” cu privire la modul de clasificare a acestor crime. El a spus că PNAT preferă „să dea dovadă de prudență extremă”, alegând doar cazuri solide.

Cum este definit terorismul în Franța

Mii de persoane au protestat în Franța în aprilie după uciderea lui Aboubakar Cisse, un malian în vârstă de 22 de ani care a fost înjunghiat mortal într-o moschee de un intrus care a insultat islamul în timp ce filma fapta.

Protestatarii au cerut judecarea crimei ca terorism, dar PNAT a refuzat să se ocupe de cazul lui Cisse. De asemenea, a refuzat să investigheze un atac armat din 2022 la un centru kurd din Paris, în care au murit trei persoane, stârnind critici din partea activiștilor pentru drepturile omului și a comunității kurde din Franța.

Procurorul din Nimes, Cecile Gensac, al cărui parchet a preluat cazul lui Cisse, a declarat că PNAT a refuzat să investigheze deoarece criminalul nu avea nicio ideologie și a acționat doar din „dorința obsesivă de a ucide”.

Într-o decizie a PNAT din 2023, văzută de Reuters, se menționează că, deși atacatorul de la centrul kurd avea o „ură față de străini”, nu părea să fie condus de vreo ideologie și nu au fost găsite dovezi ale unor legături cu extrema dreaptă la domiciliul său.

Bruguiere a apărat decizia PNAT de a investiga asasinarea lui Miraoui, spunând că, chiar dacă Belgembe a acționat singur, el și-a văzut fapta într-un cadru ideologic mai larg „care transcende fapta în sine”.

În conformitate cu legislația franceză, terorismul este o infracțiune în care autorul are „scopul de a tulbura grav ordinea publică prin intimidare sau teroare”.

Rasismul, în creștere

PNAT a investigat 66 de cazuri de terorism jihadist anul trecut, în scădere cu aproape o treime față de 2019.

Între timp, rasismul este în creștere, potrivit unui raport din 2024 al Comisiei pentru drepturile omului din Franța. Ministerul de Interne a înregistrat 79 de acte anti-musulmane între ianuarie și martie 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 72% față de aceeași perioadă din 2024.

Belgembe și victimele sale locuiau în Puget-sur-Argens, un oraș dintr-o regiune din sud-estul Franței care a fost mult timp un bastion al extremei drepte. În alegerile legislative de anul trecut, RN a obținut aproape 60 % din voturi în oraș.

Badur, vecinul kurd care a fost împușcat în mână, a declarat că singura sa conversație cu Belgembe a constat în a fi întrebat despre naționalitatea și statutul său de rezident. Badur, un activist al Partidului Democrat al Poporului (HDP) pro-kurd, a declarat că a părăsit Turcia în urmă cu doi ani de teama încarcerării. „Am fugit de rasismul din țara mea, doar pentru a mă confrunta cu rasismul aici”, concluzionează el.