O farsa romano-maghiara 

Victor Ponta si Kelemen Hunor s-au umplut de ridicol alegand cea mai proasta varianta posibila pentru a pune capat unei crize guvernamentale care ameninta sa sa incheie cu iesirea UDMR de la guvernare. Dupa ce s-au amenintat fioros cu o lupta crancena de aparare a romanilor respectiv ungurilor verzi, a venit si momentul adevarului. Am vazut cu totii pe scena doi farsori mimand ca-si dau palme. Comediantii au lasat balta razboiul pe bune pentru a se bucura in tihna de putere.

Fratie politica romano-maghiara s-a tulburat putin doar de spaima ca ar putea fi vazuti ca tradatori in ochii unui electorat cam satul de farse politice de prost-gust.

Criza a inceput, cum stiti, din cauza unei initiative cetatenesti cunoscute si sub numele de de Safe Minority Pack. Maghiarii cautau sa obtina o directiva data de Comisia Europeana pentru a castiga o serie de drepturi suplimentare. Initiativa, sustinuta si de UDMR, a fost respinsa anul trecut prin toamna de Comisie.

Initiatorii, sustinuti si de UDMR, nu s-au lasat si au atacat decizia la Tribunalul UE (Curtea de Justitie a Uniunii Europene). Guvernul Ponta a intervenit in proces impotriva initiatorilor si in favoarea Comisiei, desi nimeni nu se agita in tara pe tema asta iar sansele ca Minority Safe Pack sa obtina castig de cauza la Curte tind spre zero.

Chiar si asa, ministrul de externe Titus Corlatean si-a zis ca, an electoral fiind, ar fi bine sa sufle putin in gulasul asta fierbinte pentru a nu se trezi la o adica Guvernul Ponta acuzat de tradare de tara. Pe maghiari, partenerii lor de guvernare, nu i-a mai anuntat nimeni, spre neplacuta lor surpriza.

Pusi in fata faptului implinit, liderii UDMR au aflat de actiunea guvernului din care fac parte abia la inceputul lunii iunie. S-au simtit si mai frustrati stiind ca guvernul se putea abtine, cum au procedat alte tari.

Asa ca liderii maghiari s-au vazut obligati sa raga tenebros pentru a nu-si dezamagi propriul electorat. UDMR a strans semnaturi de la maghiarii din Romania pentru a depune initiativa, la mare competitie cu adversarii lor din CNMT. Prin urmare, nu puteau sa-i lase pur si simplu balta pe fraierii care au semnat niste hartii bune doar pentru propaganda politica.

Prin urmare, Kelemen Hunor a somat public Guvernul sa-si retraga actiunea de la CJUE sub amenintarea iesirii de la guvernare, s-a rastit la Corlatean si a marturisit ca nu mai poate sta in schizofrenie. Cum sa mai faci parte dintr-un guvern care se indreapta impotriva intereselor maghiarilor? Logic, nu se poate. In fine, a facut urat de tot timp de cateva zile. Toata lumea s-a convins ca e groasa si ca UDMR va iesi de la guvernare.

Practic, nimeni nu-si lasase loc de intors, nici UDMR, nici PSD. Victor Ponta, apucase sa tipe ca interesul statului roman nu se negociaza de ar fi sa cada tot guvernul plus alte fanfaronade patriotarde. Pesedistii s-au imbatosat cu majoritatea lor confortabila, le-a aratat maghiarilor usa dar in realitate tremurau de groaza ca raman la mana onor oportunisti sinistri ca UNPR si PPDD.

La randul lor, maghiarii vorbeau deja de varianta ca doar Kelemen sa plece simbolic din guvern iar ceilalti sa ramana dar li se parea cam penibil cat timp partenerii de guvernare nu se aratau dispusi la minime concesii.

In fine, dupa toate calculele, era momentul optim pentru o despartire reciproc avantajoasa intr-un moment electoral dificil si pentru Victor Ponta si pentru Kelemen Hunor dintr-o serie de motive pe care le-am expus aici.

Am examinat inca din acest text varianta iesirii din guvern doar a liderului UDMR, insa mi s-a parut de atunci cea mai proasta si putin credibila solutie. Eram convins ca maghiarii vor iesi de la guvernare, totul se indrepta spre asta, dar admit ca am subestimat halul de romanizare al politicienilor maghiari.

Dupa ce s-au tot invartit in jurul cozii intrebandu-se cum sa iasa din incurcatura, Victor Ponta a venit cu ideea salvatoare: sa ne prefacem nmai departe ca la inceput, prostimea oricum nu va intelege mare lucrudin acest subiect incalcit si oricum nu mai n-are cine sa ne fluiere prin presa.

In consecinta, premierul i-a propus liderului UDMR urmatoarea miscare isteata: noi nu ne retragem actiunea in justitie dar n-o mai sustinem si o ingropam in Parlament, iar tu zici ca nu poti sta intr-un guvern care actioneaza impotriva intereselor maghiare si demisionezi de la cultura dar UDMR ramane pe loc.

Orice roman sau maghiar intreg la cap va sesiza lesne grotescul situatiei. Scena compromisului anuntat azi pare desprinsa din operele lui Caragiale. Urasc tradarea, dar iubesc pe tradatori/ Tradare, tradare, dar s-o stim si noi/ Pupat Piata Endependenti etc, etc.

Abia intrati in guvern, maghiarii nu au chef sa plece de la ciolanul puterii oricat le-ar scuipa romanii in gulasul fierbinte. Se agata de orice pentru a se preface a mia suta oara ca lupta din interior pentru binele comunitatii, dar oricat s-ar face de ras, maghiarii prefera oricand laptele si mierea guvernarii decat desertul opozitiei. Autonomia o fi ea buna dar nu tine de foame.

Abia acum liderul UDMR a atins culmile schizofreniei. Pleaca de unul singur in opozitie, dar tot UDMR-ul sau ramane la putere. Nu e clar de ce doar el nu mai poate sta intr-un guvern care actioneaza impotriva maghiarilor dar toti ceilalti maghiari pot. Apoi, ce autoritate mai are un conducator care nu este urmat de armatele lui?

La randul sau, premierul Victor Ponta si-a batut artistic un cui in talpa. Pentru a evita o eventuala acuzatie de tradare s-a aruncat cu capul intr-o actiune impotriva UDMR generand o criza din care tot el a iesit prost.

Ponta si-a tras un glont in picior fara sa i-o ceara nimeni si a oferit munitie gratuita ultranationalistilor. Sa-l auziti acum pe Vadim Tudor si alti zaltati urland la „tradatorii” si „vanzatorii” de neam si tara, declarand noi razboaie sangeroase iredentei maghiare pe campul de lupta al studioruilor TV.

S-ar putea ca toate aceste crize, gafe, ezitari si momente penibile sa fie un fenomen ceva mai raspandit. Episodul de zi nu cred ca este un accident, ci un mod de actiune comun noilor lideri politici intitulati „generatia 40”. Uitati-va la farsa romano-maghiara pusa in scena de Kelemen Hunor si Victor Ponta, dar priviti si catre liderii generatiei 40 din opozitie.

Din pacate, daca o vor tine tot asa, se va prabusi incet mitul tinerilor reformatori din partide, capabili sa le schimbe si se le modernizeze, sa le conduca pe baze mai oneste decat predecesorii lor din vechea generatie imbatranita in rele.