O incurcatura tipic romaneasca. Cine castiga, cine pierde

Decizia Curtii Constitutionale pronuntata miercuri, 26 iunie, provoaca o incurcatura tipic romaneasca. In primul rand, Curtea isi contrazice propria jurisprudenta. In timpul crizei politice din 2012, USL a mai incercat sa coboare pragul de prezenta la referendum. Atunci, nu i-a iesit. Prin decizia Curtii Constitutionale nr. 731/2012 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea art.10 din Legea nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, curtea a explicat de ce „majoritatea absoluta” reprezinta „o conditie esentiala pentru ca referendumul sa poata exprima in mod real si efectiv vointa cetatenilor”.

• „Curtea constata ca si conditia ce trebuie indeplinita pentru validitatea referendumului este aceeasi pentru toate tipurile de referendum, art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 impunand intrunirea majoritatii absolute care consta in jumatate plus unul din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente. Curtea retine ca aceasta reprezinta o conditie esentiala pentru ca referendumul sa poata exprima in mod real si efectiv vointa cetatenilor, constituind premisa unei manifestari autentic democratice a suveranitatii prin intermediul poporului, in conformitate cu principiul statuat in art.2 alin.(1) din Legea fundamentala.” (Vezi aici integral textul deciziei de anul trecut)

Prin decizia pronuntata miercuri, 26 iunie 2013, Curtea si-a revizuit putin standardele ridicate in urma cu un an. A acceptat ca vointa cetatenilor se poate exprima in mod „real si efectiv” si cu 30%, dar incepand cu anul viitor. Sa zicem ca s-au mai schimbat niste judecatori, altii au fost momiti cu functii de guvern. Dreapta judecata se mai inclina si ea dupa cum se schimba puterea.

Sa mai zicem ca o vor scoate cumva la vopsea invocand recomandarile Comisiei de la Venetia, care spun ca nu poti modifica regulile jocului cu un an inainte, dar nici nu stabilesc un prag anume. Ce te faci insa cu propriile argumente invocate anul trecut? Le arunci cu gratie la cos, cum ai facut de atatea ori, desigur.

Decizia a fost luata cu 6 la 3. Solutia asta rabinica cauta sa impace pe toata lumea, dar in realitate lucrurile se complica pentru toti. Mai putin pentru Traian Basescu si Victor Ponta. Ei sunt marii castigatori ai deciziei Curtii.

In primul rand, referendumul pentru modificarea Constitutiei, oricat de viteji s-ar da unii politicieni, nu trece pe regula 50% plus unu. Traian Basescu va declansa propriul referendum cu o saptamana inainte. Asta genereaza confuzie maxima, demobilizeaza si reduce la minim sansele ca din 18 milioane sa iasa 9 pentru a vota constitutia lui Antonescu. Nu mai punem la socoteala boicotul previzibil si masiv al presedintelui, plus cel anuntat deja de PDL, UDMR si PPDD.

Aceasta realitate va determina USL sa renunte in acest an la referedum. Cum o vor face? Acum cateva saptamani, Crin Antonescu si Victor Ponta anuntau ferm ca referendumul va avea loc in octombrie si ca obiectivul USL este modificarea Constitutiei pana la sfarsitul anului? Cum sa o intorci acum? Nu poti spune ca renunti la referendum pentru ca te temi de popor. Sau poti, dar asta inseamna sa-ti asumi singur esecul. In consecinta, nici regionalizara nu se mai produce. La 1 ianuarie 2014, Romania va avea tot 41 de judete si tot baronii de azi, spre bucuria lor. Liviu Dragnea iese si el cam sifonat, spre bucuria nemarturisita a unui Ponta. Obiectivul ambitiosului vicepremier era sa bifeze o reforma istorica la inceputul anului viitor. Asta i-ar fi dat ceva mai multa greutate in PSD. N-a fost sa fie.

Si de acum incolo nu prea are rost sa facem predictii pentru un an intreg, deoarece USL s-a dovedit capabil de suprize majore: in sase luni a ajuns in pragul ruperii. Din toamna vin scumpiri, facturi mai mari la energie, tot atunci ai nevoie de tapi ispasitori, nu mai vorbim ca se apropie europarlamentarele. Pe scurt: PSD si Victor Ponta au tot interesul sa slabeasca PNL.

Acum intrebarea este daca peste un an, PSD va accepta sa-l lase pe Crin Antonescu sa debuteze in campania electorala pentru prezidentiale in tromba, chemand undeva in toamna anului viitor oamenii la referendum pentru modificarea Constitutiei si pentru regionalizare. Nu se va ajunge acolo. Constitutia lui Antonescu are toate sansele sa moara in sesiunea extraordinara din toamna lui 2013, adica peste doua luni.

In primul rand, Curtea Constitutionala s-a pronuntat doar pe modificarea pragului de prezenta la referendum. Nu si-a dat inca avizul pe amendamentele aduse la Constitutia revizuita. Daca si-ar respecta propria jurisprudenta, Curtea ar trebui sa oblige Parlamentul sa tina seama de referendumul din 2009, cand poporul s-a pronuntat. Dar tocmai am vazut ca predictibilitatea nu este chiar punctul forte al Curtii. Chiar asa imprevizibila cum e, sunt atat de multe modificari discutabile, incat e greu de crezut ca proiectul de revizuire se va intoarce de la Curte fara nici o obiectie.

Parlamentarii o vor lua de la capat, vor trimite varianta retusata in plen. Pentru ca noua Constitutie a lui Antonescu sa fie adoptata, este nevoie de votul a doua-treimi. Greu de adoptat si de armonizat, pentru ca in fiecare camera e nevoie de votul a doua treimi. In caz ca nu se ajunge la un acord, cele doua camere in sedinta comuna hotarasc cu votul a trei patrimi.

Cel mai probabil nu se va mai ajunge aici. Pentru ca daca noua Constitutie va trece ca prin minune prin Parlament la toamna, atunci Constitutia in vigoare spune ca in 30 de zile trebuie organizat referendum. Vrea Antonescu referendum anul asta, cu prag de prezenta de 50%? Foarte putin probabil. Si iarasi ne intoarcem de unde am inceput: cum explici ca nu mai vrei, ca doar nu recunosti ca ti-e teama ca poporul iti va intoarce spatele, etc, etc.

Nu vi se pare, asadar, ca decizia Curtii provoaca o incurcatura tipic romanesca? Nu doar ca temporizeaza, dar resteaza intreg jocul. Marii castigatori sunt Traian Basescu si Victor Ponta, dar si UDMR, baronii mari si mici care scapa de cosmarul regionalizarii. Crin Antonescu se alege si el, totusi cu ceva: are ocazia sa vada si mai clar zidul spre care se indreapta cu toata viteza. Inutil sa mai amintim divortul lui Voiculescu de liberali pentru a face aceasta imagine si mai clara.