O industrie afectată de schimbarea impozitelor, către oamenii politici: „Nu vă luați informațiile de pe Chat GPT, uitați-vă la aceste cifre”

Mai mulți directori din firmele de pariuri au discutat în ultimele zile cu politicieni din coaliția de guvernare. „Nu credem că, dacă se aplică o taxă suplimentară, va mai exista vreo firmă de gambling pe profit în România, poate cu excepția unuia, doi jucători, foarte mari”. 

Relația dintre stat și industria de pariuri a fost una marcată, ciclic, de declarații dure, dar de fapte puține, au explicat public mai mulți politicieni USR, printre care Cristian Ghinea și Vlad Voiculescu, ambii prezenți în „grupul tehnic” din care a rezultat programul de guvernare. Ei au spus că se plătesc mai multe dări pe apă decât pe jocurile de noroc. 

„Ne așteptam la cu totul alt grad de profesionalism de la acest guvern”, a spus unul dintre șefii uneia dintre primele trei companii de jocuri de noroc din România, într-un dialog cu HotNews. Datorită sensibilității subiectului, acesta a solicitat confidențialitate.

„Schimbări au existat și în ultimii ani. Statul a cerut mai mulți bani, iar, pe total, nu i-a obținut, cu metoda înăspririi legislației la jocurile de noroc”, a spus sursa citată. Executivul din gambling a susținut că el și colegii lui de la mai multe companii au dialogat în ultima perioadă cu politicienii. 

El pretinde le-a arătat că nu a existat o corelație între creșterea taxelor și creșterea volumului de bani încasat de către stat, pentru companiile de jocuri de noroc: „Nu vă luați informațiile din Chat GPT, uitați-vă la aceste cifre din România, care sunt recente. Ele arată cum o creștere a taxelor și impozitelor a dus și la scăderea business-ului nostru și la scăderea nivelului sumelor care au intrat la buget”.

Pe de altă parte, surse politice susțin că lobby-ul jocurilor de noroc este extrem de puternic, iar guvernul Bolojan vrea să evite această capcană”, a spus unul dintre tehnicienii din executiv. În dialogul cu HotNews oficialul a solicitat, de asemenea, confidențialitatea.

Reprezentantul guvernului Bolojan a amintit că un raport al Curții de Conturi asupra Oficiului Național de Jocuri de Noroc, făcut public în 2024 și care a analizat perioada care include și anul 2023, a arătat că în România jocurile de noroc on-line nu au fost monitorizate, supravegheate sau controlate niciodată în cei 12 ani de activitate a ONJN. 

Și mediul privat a fost afectat au spus în ultimii ani guvernanții, premierul Ciolacu afirmând, în octombrie 2023, că ”firmele de pariuri ameninţă politicieni şi concediază jurnalişti, cumpărând protecţie la vârful unui trust străin”, referire la protestul public, preluat și de presa internațională, al jurnaliștilor de la Libertatea și GSP.  

Recent peste 14.000 de români au făcut cerere de autoexcludere, dar sincronizarea atitudinii dintre ONJN și unele firme de jocuri de noroc a întârziat aplicarea sistemului pe care legea îl impune în domeniu, a dezvăluit o investigație a siteului Snoop. 

„Abuzurile, problemele sunt una și trebuie corectate, dar nu credem că răspunsul e distrugerea unei industrii”, a spus un alt reprezentant al gamblingului, întrebat de HotNews, sub condiția anonimatului. 

Creșterea impozitului pentru veniturile din jocurile de noroc, atât pentru companii, cât și pentru persoanele fizice care joacă, este printre măsurile pentru care Guvernul cere votul în Parlament.