O mica victorie intr-un razboi aproape pierdut

Sectia de procurori din CSM a decis, miercuri, sa impinga pana la limita legala acordarea unui aviz pe cele sase nume propuse de Victor Ponta la functia de procurori sefi. CSM se va pronunta abia pe 3 iunie. Altfel spus, cel putin doua luni, Parchetul General si Departamentul National Anticoruptie raman cu Daniel Morar si cu Calin Nistor la conducere. Victor Ponta sustine ca Daniel Morar nu mai este procuror general de marti seara, pe motiv ca i-ar fi incetat delegarea. O mica manipulare mediatica sau o eroare facuta din necunoastere. Pe 25 martie, CSM a aprobat, cu unanimitate de voturi, detasarea pe functie incepand cu 2 aprilie pentru inca sase luni. Guvernul sau premierul pot ataca in Contencios actul detasarii, dar nu o fac. Vezi aici comunicatul CSM in care explica baza legala a detasarii lui Morar.

Mai mult, presedintele CSM, Oana Schmidt Haineala, i-a explicat, miercuri, premierului Victor Ponta ca mandatul lui Morar n-a fost prelungit, ci procurorul general a fost numit prin detasare. Detasarea „pe orice functii” este una din atributiile Consiliului in ce-i priveste pe magistrati. Premierul Victor Ponta, fost procuror, cade intr-un ridicol suprem deoarece nu face deosebirea intre delegare si detasare pe functie, proclamand ilegala o decizie de detasare votata in unanimitate de CSM ca multe alte decizii de detasare a unor magistrati in functii de conducere inclusiv in Guvern. Si acelea ar trebuie sa fie ilegale dupa logica dlui Ponta.

Desigur, ar mai exista si varianta ca Victor Ponta sa trimita cele sase propuneri la Cotrocenifara nici un fel de aviz de la CSM, nici pozitiv, nici negativ, insa ar incalca flagrant legea. N-ar fi chiar o noutate la Guvernul Ponta, care a dat niste probe de virutozitate impotriva statului de drept vara trecuta, la referendum. Poate ca nu se va ajunge, totusi, chiar pana aici.

Acum cate ceva despre minciuna sau iresponsabilitate. Premierul a anuntat, la preluarea interimatului pe justitie, ca va desemna viitorii sefi la parchete fara a mai urma procedura de selectie, ci in urma unor discutii cu presedintele si cu CSM. Presedintele n-a respins public aceasta varianta, nu i-a cerut premierului sa urmeze procedura transparenta ceruta de Comisia Europeana si, dupa toate informatiile, s-a tocmit cu Victor Ponta. Impresia publica, intretinuta de o foarte zvonistica agresiva, a fost ca Bruxelles-ul a agreat tocmirea politica a unor functii cheie din procuratura, ca totul a fost aranjat, inclusiv miscarea cu Laura Kovesi la DNA.

Impresia intarita de faptul ca oficialii Comisiei Europene n-au zis nimic zile in sir. Nici nu aveau cum, deoarece momentul trocului a fost bine ales pentru a elimina riscul denuntarii lui: toti oficialii de la Bruxelles erau plecati in vacanta de Pasti. Abia astazi, purtatorul de cuvant al CE, Mark Gray, a spus clar ca Bruxelles-ul n-a renuntat la procedura de selectie despre care a vorbit in MCV si ca n-au existat discutii in acest sens cu vreun oficial de la Bucuresti.

Suntem in fata unui fapt de o gravitate majora: una din cele mai importante puncte din MCV, numirea transparenta a unor functii cheie din sistemul judiciar romanesc, a fost nesocotit, incalcatin mod premeditat de catre toti decidentii importanti ai Romaniei, in frunte cu premierul Victor Ponta sustinut tacit de presedintele Traian Basescu. Seful statului nu doar ca a tacut, dar a si actionat in tacerea lui pentru a negocia si sustine lista prezentata de seful Guvernului. Detalii, cu alta ocazie.

Altfel spus, presedintele Traian Basescu a capitulat dezamagitor intr-un punct cheie: mentinerea independentei justitiei. Nimic nu poate justifica trocul. Acest ultim gest anuleaza mare parte din meritul real de a nu fi actionat prea tare pana astazi impotriva procurorilor. A mai avut o rabufnire impotriva DNA in decembrie 2011, s-a mai plans de procurori dar n-a trecut de la vorbe la fapte. A trecut linia rosie abia in aceste zile, spre sfarsitul celui de-al doilea mandat. Capitularea sa nu poate fi nici scuzata, nici explicata si denota mari vulnerabilitati si slabiciuni in relatia cu noua putere. Traian Basescu si-a anulat singur aportul la una dintre realizarile greu de contestat intamplate sub mandatul sau: eliberarea justitiei. De acum, va putea vorbi mai greu in mod credibil despre acest subiect. Tocmai si-a dat tot concursul pentru impartirea politica a functiilor de procuror sef.

De cealalta parte avem reactia admirabila a Consiliului Superior al Magistraturii. Toti cei sase procurori din sectia CSM i-au cerut, marti, premierului Victor Ponta sa respecte o procedura si au votat o hotarare prin care au definit conditiile de baze pe care trebuie sa le indeplineasca viitori procurori sefi. Principalii sustinatori ai respectarii procedurii au fost Daniel Morar si Oana Schmidt Haineala. Punctul lor de vedere a fost sustinut de asociatiile de magistrati (UNJR, AMR), care au denuntat trocul politic si l-au calificat drept cea mai grava imixtiune in independenta justitiei dupa 1990. Un numari impresionant de procurori DNA (71) au semnat un comunicat, fapt fara precendent, prin care sustin ferm CSM in privinta procedurii de selectie.

In acest moment a inceput un conflict deschis intre cativa procurori liberi, intre o parte a sistemului de justitie si o intreaga clasa politica aliata impotriva lor, in frunte cu Traian Basescu. Daniel Morar a explicat, marti seara, ca nu e posibil ca functii importante din sistem sa fie negociate intre politicieni si ca e nevoie de o procedura transparenta, de exigenta si experienta profesionala. A adaugat ca e inadmisibil ca nici un procuror de la DNA, care a dus greul luptei anticoruptie in Romania, sa nu figureze pe lista de propuneri. Singurele arme ale acestor procurori independenti este denuntarea publica a incercarii politicienilor de a reveni la vremurile cand decizia de a inchide sau deschide un dosare se lua in sediile de partid, refuzul subordonarii politice.

Nu vor castiga, proabil, aceasta batalie. Au reputat o mica victorie intr-un razboi aproape pierdut. Au castigat acum putin timp, cat sa mai termine niste dosare, sa trimita niste politicieni in judecata iar altii care au ajuns cu judecata spre final pot obtine chiar o condamare inainte ca dosarele sa fie ingropate politic. Nu e putin lucru, in fond e vorba de munca lor. Ceva, ceva tot mai poate fi salvat. Mai castiga ceva: respectul unei parti din societate care are nevoie de repere si de exemple intr-o mare de confuzie si debusolare. Nici asta nu-i putin lucru. Adaug aici un mic indemn: nici un pas inapoi!