SENS, o nouă stânga se naște în politica românească? Cum explică câteva voci din partidele tradiţionale surpriza din sondajul AtlasIntel

În cel mai recent sondaj AtlasIntel la alegerile pentru Primăria Capitalei, candidata SENS, Ana Ciceală apare cu 7,1% în intențiile de vot, o surpriză semnificativă. Ce spun oameni din interiorul principalelor partide despre dinamica stângii urbane şi despre profilul electoratului care generează această opţiune.

Sondajul AtlasIntel realizat la comanda HotNews indică o tendință nouă în opțiunile electoratului bucureștean. E, de fapt, ceea ce pare o consolidare. Ana Ciceală, candidata SENS, este creditată cu 7,1%, după ce anul trecut, în competiţia pentru Parlamentul European din 9 iunie, electoratul SENS l-a propulsat pe independentul Nicu Ştefănuţă în PE. 

Ștefănuță a obţinut 3,08% la nivel naţional, adică 275.796 de voturi. La alegerile parlamentare din 2024, partidul SENS a candidat pentru prima dată drept formațiune politică. Atunci, în București a obținut 48.506 voturi, adică 5,64%.

În sondajul AtlasIntel, cursa pentru Primăria București rămâne extrem de strânsă între Ciprian Ciucu (19,2%), Daniel Băluță (18,6%), Cătălin Drulă (18,1%) și Anca Alexandrescu (17,9%), separați de diferențe minime.

Ce spun despre ascensiunea Anei Ciceală şi a partidului SENS patru intelectuali din zona celor mai mari partide din România, PSD, AUR, PNL şi USR?

• Claudiu Târziu: Scorul Anei Ciceală vine dintr-o reacție de protest a alegătorilor, nu din opțiuni ideologice de stânga.
• Ruxandra Ivan: Lucrez cu sute de tineri în fiecare an și vă pot spune că sunt foarte afectați de problema precarității – a locurilor de muncă, a salariilor, a accesului la locuință.
• Radu Carp: Există cerere pentru un partid nou de centru-stânga, iar SENS se poziționează în acest spațiu neocupat de PNL, USR sau PSD.
• Claudiu Năsui: SENS atrage un electorat pe care USR îl viza deja, iar acest lucru poate deveni o problemă pentru partid.

„Soluţii exotice, aproximative din punct de vedere ideologic sau radicalizate”

Europarlamentarul Claudiu Târziu, fondator şi fost co-preşedinte AUR, care acum conduce formaţiunea politică Acţiunea Conservatoare (ACT), crede că sondajul AtlasIntel, care o plasează pe Ana Ciceală cu un scor de 7,1%, surprinde dezamăgirea bucureştenilor faţă de clasa politică. 

„Este un moment în care speranțele oamenilor au fost complet năruite de experiențele din ultimele două, trei mandate și este absolut natural ca cel puțin un anumit segment de public să caute niște soluții exotice, care sunt aproximative din punct de vedere ideologic sau la polul opus, radicalizate, dar care să se îndepărteze cât mai mult de profilul actualilor politicieni sau actualei clase politice, care, în mod evident, este în plină prăbușire”, e de părere Claudiu Târziu.

Victorii precum cea a lui Mamdani sunt „conjuncturale”

El susţine că stânga progresistă nu se află în mod real printre preferinţele alegătorilor, iar victoria unor lideri precum Zohran Mamdani este doar conjuncturală: „În opinia mea, progresismul este în defensivă la nivel global. Victoriile unor lideri politici din această zonă nu se datorează neapărat ideologiei, ci mai degrabă sunt posibile în virtutea unor reacții de protest din partea electoratului exasperat de clasă politică”, spune Claudiu Târziu, în dialog cu HotNews.

Europarlamentarul ales pe listele AUR susţine că preferinţele bucureştenilor la alegerile din Capitală ar trebui văzute prin acelaşi filtru: „În București situația nu e diferită. Iar creșterea în sondaje a unor candidați considerați antisistem nu este motivată atât din punct de vedere ideologic, cât de reacţia de protest despre care vorbeam mai înainte. De aceea, sunt candidați și din zona progresistă, și din cea suveranistă, din afara partidelor parlamentare, care au cote bune în sondaje. Bineînțeles, contează aici și notorietatea lor.”

„SENS atrage voturi şi din zona PSD, de la cei nemulţumiţi de turnura conservatoare a partidului”

Ruxandra Ivan este profesoară la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, cercetătoare şi promotoare a valorilor de stânga. A fost consilieră de stat în Guvernul Ciolacu. 

Ea consideră că ideile de stânga nu se regăsesc în platformele niciunui partid politic din România. 

„Există o dimensiune întreagă a spectrului politic complet neacoperită în România: zona de stânga. Noi nu avem partide politice care să susțină deschis ideile stângii – de redistribuție socială, de impozitare progresivă, de cooptare a grupurilor marginalizate, de consolidare a rețelei de sprijin social pentru persoanele vulnerabile, de consolidare a sectorului de servicii publice – și aici intră educația, sănătatea, dar și transportul și locuințele”, susţine Ruxandra Ivan. 

Tinerii care stau în București și care nu-și mai permit viața în propriul oraș

Ruxandra Ivan descrie şi portretul alegătorului care pune ştampila pe un partid de stânga: „Faptul că nu am avut până acum partide care să susțină aceste idei nu înseamnă că aceste idei nu există. Lucrez cu sute de tineri în fiecare an și vă pot spune că sunt foarte afectați de problema precarității – a locurilor de muncă, a salariilor, a accesului la locuință”.

”Există un bazin electoral care așteaptă emergența unui partid care să nu fie legat de toate tarele partidelor așa-zis tradiționale – corupția, incapacitatea de a rezolva problemele țării în ciuda prezenței îndelungate la guvernare, inadecvarea la noile realități socio-economice. Partidul care va reuși să exprime toate aceste nemulțumiri și să propună soluții de politici care să adreseze problemele reale ale oamenilor va reuși să atragă acest segment electoral care, spre deosebire de electoratul vârstnic al partidelor tradiționale, este în creștere”. 

„Acest electorat tânăr este educat, cosmopolit, se află în contact cu ideile care circulă la nivel global, urmărește politica europeană și cea de peste ocean și nu se regăsește în valorile conservatoare promovate în mod agresiv de mișcarea suveranistă – în diversele ei declinări ajunse până în spațiul european și românesc”, arată Ruxandra Ivan. 

„În Bucureşti, depăşeşte cu mult 7%”

Ea crede că acest climat îi poate asigura un viitor bun partidului SENS. Numai că mai e nevoie de ceva în plus: „SENS nu doar capitalizează din nemulțumirea față de establishment, dar atrage voturi atât din zona PSD, a oamenilor cu idei și valori de stânga care se simt trădați de turnura conservatoare pe care a luat-o partidul în ultimele luni și de rezistența lui la schimbare, cât și din zona USR, unde electoratul este foarte fragmentat ideologic între stânga și dreapta.”. 

”După estimările mele, în București electoratul acesta depășește cu mult 7%, dar SENS mai are de lucru la notorietate și la demersul de a-și dovedi seriozitatea și consecvența angajamentului politic – lucruri pe care alte partide noi din trecutul recent nu au reușit să le facă”, susţine Ruxandra Ivan. 

Radu Carp: „Oamenii aşteptau un nou partid”

Profesorul Radu Carp, votat de PNL pentru funcția de membru al Consiliului de Administrație (CA) din TVR, crede că ascensiunea SENS arată un fenomen puţin mai vechi în societatea românească. 

„Înainte de alegerile prezidenţiale din acest an, au apărut sondaje care spuneau că oamenii aşteaptă un nou partid. Or, din păcate, această tendinţă a fost identificată greşit ca fiind o aşteptare a unui partid de centru-dreapta proeuropean”, spune, într-un dialog cu HotNews, profesorul de la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.

„De fapt, există o cerere pentru un partid nou de tip social-liberal, adică de centru, dar mai degrabă spre stânga. Ceea ce nici PNL, nici USR, nici PSD nu oferă în momentul de faţă. Această necesitate duce electoratul către partidul SENS”.

Carp crede că SENS se luptă, de fapt, cu PSD

Radu Carp remarcă, pe lângă apetitul electoratului pentru o ofertă politică nouă, şi o „confuzie pe partea stângă a politicii”, care riscă să deruteze alegătorii. 

Profesorul vorbeşte despre „un paradox în cadrul stângii”, unde începe să se contureze o rivalitate între „PSD, un partid social-democrat, dar care este, în ciuda contradicţiei în termeni, un partid social-conservator” şi „SENS, un partid mai progresist, mai spre extrema stângă a eșichierului politic, dar care se revendică mai degrabă de la eticheta de social-liberal.”

Carp îşi explică însă ascensiunea partidului SENS şi ca o reacţie a oamenilor în contextul nemulţumirii faţă de actuala clasă politică „SENS nu e un partid de extremă stângă, dar se află la extrema stângă a eșichierului politic. Aceşti 7% nu sunt extremişti, ci aşteaptă măsuri sociale care deocamdată lipsesc din acţiunile guvernului din ultimele luni – pentru că nu sunt bani. Dar oamenii nu se gândesc de unde pot veni banii. Ei aşteaptă să se păstreze un model liberal, dar cu măsuri sociale care să compenseze inflaţia. Aşteptările oamenilor sunt paradoxale”, spune Radu Carp.

Claudiu Năsui: „E posibil ca USR să aibă o problemă pe viitor”

Deputatul USR Claudiu Năsui, care se declară un adept al limitării intervenţiei statului, crede însă că strategia Anei Ciceală ar putea avea succes pe termen lung. „A mai fost un cineva cu multiple candidaturi fără succes care, între timp, a ajuns preşedintele României. Calea este bătătorită în strategia aceasta”, crede Năsui. 

Politicianul din USR susţine că ideologiile de dreapta nu au o reală reprezentare în mediul politic: „Noi avem multe variante de stânga, iar SENS este stânga mai nouă, mai în ton cu noile curente internaţionale. Când am văzut victoria domnului Mamdani în New York, m-am gândit că o să fie un vânt în pupă pentru toate mişcările internaţionale şi evident că se vede şi la noi”.

Năsui crede însă că şi în interiorul USR există membri de partid care, din punct de vedere ideologic, sunt apropiaţi de ideile promovate de SENS. 

„Acest curent există şi e vizil şi în USR! Uitaţi-vă la explozia de fericire în special din USR Tineret, atunci când a fost ales Mamdani (primarul New York-ului, n.r.)! Încă de la înfiinţarea USR, a existat o tensiune între stânga şi dreapta. Eu am încercat să duc lucrurile în zona de liberalism, de piaţă liberă, dar mai mult n-am reuşit decât am reuşit”, explică Năsui.

„Nicu Ştefănuţă i-a cam abandonat”

Se simte USR ameninţat de această creştere în sondaje a partidului SENS? „E, într-adevăr, o juxtapunere, e o intersecţie a electoratelor. Şi va fi o provocare pentru USR să se bată cu SENS pe zona aceasta. Dacă doamna Ciceală va avea un scor bun, atunci e posibil ca USR să aibă o problemă pe viitor – cel puţin cu această parte de electorat. Dacă nu, e posibil ca aripa de stânga din USR să împingă mai mult lucrurile în această direcţie, tocmai ca să nu piardă mai mult şi să se consolideze”, spune Claudiu Năsui.

„În astfel de mişcări e important şi ce fac nomenclatura şi liderul de la vârf. Să vedem cum se vor termina lucrurile, că SENS a mai avut un lider informal, pe domnul Nicu Ştefănuţă, care, odată ales, s-a văzut cu sacii în căruţă şi i-a cam abandonat. Să vedem ce va face doamna Ciceală”, a conchis Claudiu Năsui.

Programul Anei Ciceală: locuirea, mobilitatea și spațiile verzi 

În timp ce majoritatea candidaţilor la Primăria Capitalei indică traficul drept principala problemă a Bucureştiului, pe platforma Anei Ciceală, în fruntea listei se află „locuirea” – o temă care merge direct către publicul ei țintă, și anume tinerii, mulți dintre ei ajunși în București din provincie şi nevoiți să dea sute de euro pe chirii. 

Al doilea punct de pe lista Anei Ciceală este „mobilitatea”, adică traficul. „Avem nevoie de mai multe autobuze, de mai multe tramvaie și de mai multă infrastructură pietonală și velo. Împreună, le vom transforma în realitate”, susține Ana Ciceală, cea care a reușit și derularea unei campanii atipice pentru București.