Fostul șef al serviciului german de informații externe din Germania (BND), August Hanning, suspectat de spionaj și trădare, a fost plasat miercuri în arest preventiv, la o zi după ce a fost ridicat de polițiști din casă, în zorii zilei de marți, a anunțat Parchetul Federal German într-un comunicat.
Fostul său șef de cabinet, Manfred D., care a lucrat la BND până în martie 2026, și care este suspectat că i-ar fi transmis, contra cost, documente secrete lui Hanning, a fost de asemenea plasat în arest preventiv.
Hanning, ajuns la vârsta de 80 de ani, după o lungă carieră în serviciul public, este suspectat că a vândut documentele secrete către una sau mai multe agenții de spionaj străine, a căror identitate nu a fost încă dezvăluită de oficiali.
Anchetatorii estimează că Hanning și Manfred D. au furat și, probabil, au transmis mai mult de 2.000 de documente secrete între anii 2010 și 2023.
Anchetatorii federali afirmă că nu este clar cât de multe informații au fost furate și cui au fost vândute de Hanning, care era în prezent consultant privat de securitate.
Azerbaidjanul apare în ecuație
Deși în prezent nu se știe cine erau potențialii clienți ai lui Hanning, săptămânalul german „Der Spiegel” a menționat miercuri Azerbaidjanul ca fiind unul dintre aceștia.
Comentatorii au speculat că Azerbaidjanul ar fi putut dori să adune astfel de informații, fiind interesat printre altele de intențiile Germaniei privind Nagorno-Karabah (între timp preluat de Baku după război) și de potențialul ca Berlinul să devină client al livrărilor de gaze azere. Dar și că Azerbaidjanul nu trebuie să fie neapărat singurul destinatar al informațiilor.
În orice caz, Consiliul pentru Mass-Media și Radiodifuziune din Azerbaidjan a negat vehement acuzația, calificând-o drept „nefondată” și adăugând: „Intenția răuvoitoare a forțelor din spatele acestei operațiuni de dezinformare este aceea de a afecta relațiile dintre Azerbaidjan și Germania.”
Legăturile lui Hanning cu Rusia
Despre al doilea destinatar al informațiilor sustrase de cei doi nu s-a speculat nimic, dar presa germană a scris totuși că nu este vorba despre Rusia sau China.
Precizarea pare să fi fost necesară în condițiile în care semnele de întrebare privind Rusia existau: mandatul lui Hanning (1998-2005) s-a desfășurat sub cancelarul Gerhard Schroeder, prietenos cu Rusia, iar Hanning însuși a avut mai multe deplasări în Rusia după încheierea mandatului.
The Insider, o publicație independentă rusească de jurnalism de investigație, a descoperit că Hanning a zburat în Rusia de cel puțin șapte ori între 2015 și 2019. Călătoriile au fost scurte, unele dintre ele durând mai puțin de o zi.
Publicația independentă rusească Meduza scrie că în 2013, Hanning a depus mărturie într-un proces judecat la Londra în calitate de expert în securitate, susținându-l pe omul de afaceri Oleg Deripaska într-un litigiu privind vânzarea unei participații la Rusal.
Hanning a lucrat, de asemenea, ca consultant în divizia rusă a firmei londoneze de consultanță G3 și a făcut parte din consiliul de supraveghere al băncii letone PNB Banka.
În timpul activității sale la PNB, a acționat ca mediator într-un litigiu între doi oameni de afaceri de origine rusă. Firmele de securitate legate de Hanning includ, de asemenea, persoane cu legături cu Rusia, scrie Meduza.
Un lanț de restaurante cu fripturi și o tentativă de răpire
Interesant este și modul în care anchetatorii au ajuns să descopere faptele presupuse ale lui Hanning.
Totul a început când poliția a început să investigheze cine a ajutat-o pe Christina Block – moștenitoarea imperiului german de restaurante specializate în fripturi „Block House” – să-și răpească copiii de lângă tatăl lor, fostul ei soț, în 2023.
Într-o bătălie complicată pentru custodie, se presupune că ea a angajat foști agenți israelieni pentru a-i duce pe copii la hotelul lui Block din Hamburg în ziua de Anul Nou, doar pentru ca autoritățile să-i returneze apoi tatălui lor în Danemarca, unde trăiesc acum.
Presa germană a oferit detalii ale acestui caz. Anul trecut, ziarul „Bild” a relatat că fostul șef al serviciului de securitate Shin Bet, Jacob Perry, face obiectul unei anchete în Germania în legătură cu un presupus rol în răpire.
Poliția consideră că Block a angajat în 2023 o companie israeliană de informații de afaceri pentru a pune în aplicare răpirea, scrie ziarul israelian Haaretz.
„Bild” a mai scris că procurorii au declarat instanței din Hamburg că Hanning este cel care l-a contactat pe Perry în 2024, în numele lui Block, și i-a cerut să formeze o echipă care să-i răpească copiii de lângă tatăl lor.
Hanning a negat orice implicare în această afacere, declarând ziarului că nu l-a contactat niciodată pe Perry.
De asemenea, anchetatorii au urmărit traseul banilor și au descoperit că Block i-ar fi oferit lui Hanning peste 100.000 de dolari pentru a o ajuta să orchestreze o altă răpire eșuată a copiilor ei, la începutul anului 2022.
Se presupune că Block a apelat la serviciile de consultanță private ale lui Hanning și pentru a planta un hard disk plin de imagini cu abuzuri asupra copiilor în garajul tatălui, în speranța că autoritățile vor înapoia apoi copiii mamei lor.
Dar și acest plan a eșuat după ce o expertiză criminalistică a confirmat că acele hard disk-uri erau o înscenare.
Presa germană a scris că ulterior, Poliția Criminală de Stat din Hamburg a infiltrat un detectiv sub acoperire în cercul restrâns al lui Hanning.
Acest caz de răpire este cel care i-ar fi condus pe anchetatori la afacerea de spionaj și trădare.
Ce documente a sustras Hanning
Concret, autoritățile au urmărit urmele lăsate de documente și au efectuat percheziții la domiciliul și birourile lui acestuia în septembrie 2025. Acolo poliția ar fi găsit un dispozitiv de stocare electronic cu peste 2.000 de rapoarte de informații ale BND.
Anchetatorii au descoperit că acestea nu erau rapoarte vechi din perioada în care Hanning a fost șef al serviciului de spionaj, ci ajungeau până în iunie 2022.
„Se presupune că ambii suspecți au convenit, în primăvara anului 2010, ca Manfred D să transmită în mod continuu informații valoroase de la Serviciul Federal de Informații către Hanning, în schimbul unei remunerații”, se arată într-un comunicat al Parchetului.
De-a lungul anilor, Manfred D i-a furnizat lui Hanning aproximativ 2.000 de documente, „multe dintre acestea conținând informații clasificate destinate exclusiv Serviciului Federal de Informații în scopuri interne, în special pentru briefinguri de informații la nivel executiv”, se mai precizează în comunicat.
„Hanning urma să valorifice respectivele informații în cadrul serviciilor sale private de consultanță, pe care le oferea de atunci”, a declarat Parchetul.
Presa germană afirmă că documentele conțineau de toate, de la dosare strategice de nivel înalt destinate cabinetului, până la informații actualizate despre armata rusă, evoluțiile nucleare din Iran și chiar note ale aliaților partajate cu strictă confidențialitate.
Un scandal fără precedent
Dacă suspiciunile împotriva lui Hanning și a celui de-al doilea acuzat se vor confirma, acesta ar fi un scandal al serviciilor secrete de proporții istorice, a observat Tagesschau24.
De-a lungul istoriei sale, BND a fost implicat într-o serie de cazuri de spionaj, unele dintre ele de mare amploare.
În anii 1960, Heinz Felfe a condus divizia „Contraspionaj: Uniunea Sovietică”, lucrând în același timp pentru serviciul secret sovietic, KGB.
În 2014, un angajat al BND a fost demascat ca spion al CIA-ului american.
De asemenea, este în curs un proces împotriva unui agent al BND acuzat că a trădat secrete către FSB-ul rus în septembrie și octombrie 2022 – adică după începerea războiului din Ucraina.
Cu toate acestea, niciodată până acum un fost oficial de talia lui August Hanning nu s-a aflat în centrul suspiciunilor de spionaj.
„Călcarea în picioare a îndatoririlor sale oficiale”
Cazul a declanșat critici vehemente din partea unor politicieni.
Günter Krings, din partidul conservator de guvernământ, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), a declarat pentru ziarul Rheinische Post: „Simpla suspiciune că un fost șef al BND vinde secrete subminează încrederea în agențiile noastre de securitate.”
Marc Henrichmann, președintele comisiei parlamentare de supraveghere a serviciilor de informații, a declarat într-un comunicat adresat agenției de știri AFP că Berlinul nu va „tolera trădarea secretelor”.
„Oricine se aliază cu dușmanii democrației noastre liberale va fi demascat”, a spus el, adăugând că presupusele acțiuni ale lui Hanning ar echivala cu „călcarea în picioare a îndatoririlor sale oficiale”.
Actualul șef al BND, Martin Jaeger, a declarat pentru ziarul german „Rheinische Post” că agenția a „desfășurat rapid anchete interne ample” asupra fostului șef înainte ca procurorii federali să preia cazul.
„Pentru BND și pentru mine, nu există compromisuri când vine vorba de securitatea internă”, a spus Jaeger, adăugând că acest lucru „nu a pus sub semnul întrebării niciunul dintre obiectivele sau prioritățile mele”.
Konstantin von Notz, membru al Partidului Verde ecologist și vicepreședinte al comisiei parlamentare care supraveghează serviciile de informații, a solicitat o supraveghere mai strictă a activităților de lobby desfășurate de foști înalți funcționari și de persoanele cu cele mai înalte autorizații de securitate.
