O veste bună fabricată din două vești proaste
Primele două luni din 2026 aduce o veste bună, pe care dacă o privești din alt unghi constați că e fabricată din două vești proaste. Statistica a transmis joi că deficitul comercial al României- unul din deficitele „gemene”, alături de cel bugetar, e în scădere cu peste 15% după primele două luni. Aparent, asta e o veste bună.
Veștile proaste sunt că această scădere a deficitului se datorează prăbușirii importurilor (care la rândul lor au la bază prăbușirea consumului intern) și a vânzărilor în retail, care s-au prăbușit cu 7,6%.
Semnalele cumulate indică un prim trimestru sumbru. România a înregistrat cea mai mare scădere anuală a comerțului cu amănuntul din întreaga Uniune Europeană în primele două luni ale anului 2026, potrivit datelor Eurostat. Declinul de 6,8% în termeni comparabili la nivel european — și de 7,6% în cifre brute naționale publicate de Institutul Național de Statistică — a depășit cu mult contracțiile înregistrate în Slovenia (-3,5%) și Slovacia (-2,4%), celelalte state cu evoluții negative semnificative.
Scăderile au afectat toate categoriile principale de consum: produsele nealimentare au înregistrat cel mai accentuat recul (-8,8%), urmate de carburanți (-3,8%) și de alimentele, băuturile și tutunul (-1,7%). Chiar și ajustat pentru sezonalitate și numărul zilelor lucrătoare, indicele rămâne în teritoriu negativ, cu -6,1%.
Cum consumul în România e finanțat prin importuri, reculul consumului a dus și la reculul importurilor.
Această dinamică s-a reflectat imediat în balanța comercială. În intervalul ianuarie–februarie 2026, importurile au scăzut cu 5,5% față de aceeași perioadă a anului anterior, coborând la 19,6 miliarde euro. Exporturile au înregistrat și ele o contracție, de 1,7%, totalizând 14,9 miliarde euro. Asimetria dintre cele două scăderi a produs, paradoxal, un efect pozitiv din perspectiva balanței: deficitul comercial s-a redus cu 878,6 milioane euro față de perioada similară din 2025, ajungând la 4,76 miliarde euro — o îmbunătățire de 15,6%.
Privind luna februarie în mod izolat, tabloul este ușor diferit: exporturile au crescut cu 1,1% față de februarie 2025, semn că sectorul exportator și-a menținut o oarecare reziliență. Importurile au scăzut însă cu 3,6%, confirmând că cererea internă rămâne deprimată.
Datele cumulate din primele două luni ale anului — scăderea consumului, contracția exporturilor, sentimentul negativ al companiilor — nu sunt de bun augur pentru evoluția PIB în primul trimestru, date care urmează să fie publicate de INS pe 13 mai.
Majoritatea estimărilor pentru întreg anul 2026 indică o creștere de doar 0,25% față de 2025, iar unii economiști nu exclud instalarea unei recesiuni sau chiar a unui scenariu de stagflație — combinație de inflație ridicată, creștere anemică și șomaj ridicat.
Reducerea deficitului comercial este, deocamdată, mai degrabă efectul contracției cererii interne decât al unei îmbunătățiri structurale a competitivității exporturilor românești. O economie mai sănătoasă ar reduce deficitul prin creșterea exporturilor, nu prin prăbușirea importurilor.