O veste proastă pentru România. Ce poate aduce o victorie a extremiștilor FPÖ la alegerile din Austria de duminică

Aderarea României la Schengen cu granițele terestre va fi mai puțin probabilă în cazul în care Partidul Libertății din Austria (FPÖ) va câștiga alegerile legislative de duminică și va intra la guvernare. Dar Ucraina și UE ar putea simți de asemenea impactul unei astfel de victorii, care ar putea aduce la putere un partid ce este în favoarea Rusiei și un cancelar, în persoana lui Herbert Kickl, aliat cu Viktor Orban.

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului european PULSE de către Adrian Cochino (HotNews.ro) și Michael Völker (Der Standard)

Austriecii aleg duminică un nou parlament, într-un scrutin tensionat care ar putea plasa Partidul Libertății (FPÖ), de extremă dreapta, în cea mai bună poziție pentru formarea unui guvern pentru prima dată în istoria postbelică a țării.

FPÖ este creditat cu un scor de 27-29% în sondajele de opinie și important este că a păstrat un avans de două-trei puncte procentuale în ultimele luni în fața grupării conservatoare aflate acum la guvernare, Partidul Popular Austriac (ÖVP), în timp ce social-democrații (SPÖ) ocupă locul al treilea, cu aproximativ 21%.

Deoarece este foarte puțin probabil ca FPÖ să obțină majoritatea absolută, partidul va trebui să găsească un partener de coaliție pentru a guverna. Cel puțin la prima vedere, calculele pentru un viitor guvern nu sună bine pentru România, care așteaptă ca Austria să își ridice veto-ul ce împiedică aderarea țării noastre la Schengen și cu granițele terestre.

„Veto-ul Austriei pentru accesul României și Bulgariei în spațiul Schengen a avut loc cu mult înainte de începerea campaniei electorale. Dar este încă o parte implicită a programului privind securitatea al partidului cancelarului conservator ÖVP – chiar dacă există unele voci critice în cadrul partidului”, a explicat pentru HotNews.ro jurnalistul Michael Völker, de la publicația austriacă Der Standard.

„FPÖ este, de asemenea, pro-veto. Dacă ÖVP și FPÖ formează o coaliție după alegeri, accesul României și Bulgariei va fi mai puțin probabil decât în cazul unei alte coaliții, de exemplu între ÖVP, SPÖ și Neos/Partidul Verde”, a observat Völker.

România speră într-o coaliţie pro-europeană la Viena

Alegerile sunt urmărite cu atenție în România, care în primăvară a aderat la spațiul european fără frontiere interne cu granițele aeriene și marine. 

Eurodeputatul Victor Negrescu (S&D), vicepreşedinte al Parlamentului European, a declarat miercuri pentru Agerpres că „în funcţie de rezultatul alegerilor din Austria vom şti în ce măsură România are şanse pentru a avea în acest an o decizie privind intrarea în Schengen şi cu frontierele terestre”.

„Mi-aş dori ca în Austria să avem o coaliţie pro-europeană care să-şi asume acest obiectiv şi, în sensul acesta, în continuare cred că există şanse pentru ca această ţintă a României să fie îndeplinită în cursul acestui an”, a adăugat Negrescu. 

La începutul lunii septembrie, ministra de Externe Luminița Odobescu a sugerat la rândul ei că rezultatul alegerilor din Austria este așteptat cu nerăbdare. Obiectivul României de aderare deplină la Schengen ține de „o decizie de natură politică aşteptată din partea unui singur stat membru UE şi ea depinde de rezultatul alegerilor din ţara respectivă”, a spus Odobescu la Digi24, potrivit News.ro.

Pe surse, autoritățile bulgare au fost ceva mai optimiste, spunând că se așteaptă la o decizie privind aderarea deplină a Bulgariei și României la Schengen până la sfârșitul anului, conform Euractiv.

„În 10 octombrie, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, împreună cu ministrul de interne al Ungariei, vor propune Consiliului Uniunii Europene eliminarea controalelor la frontierele terestre”, a declarat șefa reprezentanței Comisiei Europene în Bulgaria, Yordanka Chobanova.

Discursul FPO devine dominant

Costurile de trai mai ridicate și imigrația au fost principalele probleme ale alegătorilor, iar securitatea a devenit tot mai importantă după ce poliția a dejucat luna trecută un complot terorist care viza un concert Taylor Swift din Viena, în care trei dintre suspecți sunt fii adolescenți ai unor familii de imigranți.

Cu o agendă inspirată de sloganul lui Trump, care afirmă că „Austria e pe primul loc”, FPÖ susține așa-numita „remigrație”, sau întoarcerea oamenilor în țările din care provin familiile lor, în special în cazul celor care încalcă legea. SPÖ este mai liberal, dar dorește în continuare o redistribuire a solicitanților de azil care să împovăreze mai puțin Austria.

„Cel mai puternic subiect al FPÖ este imigrația și modul în care aceasta poate fi oprită sau cel puțin redusă. Acesta este un subiect emoțional foarte puternic și face apel la temerile și furia populației”, a explicat Völker. 

Sub presiunea FPÖ, discursul popularilor s-a mutat și el tot mai la dreapta, mulți comentatori declarând că chiar veto-ul ÖVP pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen în decembrie 2022 a venit tocmai în acest context.  

„ÖVP se consideră un partid centrist, dar, impulsionat de succesul FPÖ, se concentrează, de asemenea, puternic pe problemele migrației și azilului și încearcă să stabilească un curs foarte restrictiv în acest domeniu. Tonul ÖVP nu este la fel de dur ca cel al FPÖ, dar cursul său este din ce în ce mai orientat spre cererile FPÖ. Este vorba despre restricționarea imigrației și, de asemenea, despre modul de a accepta mai puține cereri de azil sau chiar deloc în viitor”, a explicat jurnalistul Der Standard.

Migrația nu a fost singurul subiect discutat în campanie. Campania a fost întreruptă de inundațiile care au lovit Austria cu două săptămâni înainte de alegeri și care au adus în prim-plan probleme precum protecția climei și conservarea naturii.

Deși în scădere, inflația din Austria a rămas timp de aproape doi ani peste media Uniunii Europene, în timp ce creșterea economică a fost sub medie, iar subiectul a fost și el discutat în campanie.  

Cancelarul poporului

La alegerile din 2019, sprijinul pentru FPÖ scăzuse la 16,2 % după ce un scandal a dărâmat un guvern în care acesta era partenerul junior al coaliției cu conservatorii.

Heinz-Christian Strache, atunci vicecancelar și lider al FPÖ, a demisionat în urma publicării unui clip video înregistrat în secret, în care părea să ofere favoruri unui presupus investitor rus.

Cu ajutorul nemulțumirilor generate de pandemie, de război și de inflație, partidul a crescut însă și a ajuns la actualul scor spectaculos.

Liderul FPÖ din 2021 și candidatul la funcția de cancelar, Herbert Kickl, este un critic înverșunat al Uniunii Europene. Iar partidul său a arătat în mod istoric o prietenie față de Rusia. 

El a folosit termenul de „Volkskanzler”, sau cancelar al poporului, care a fost folosit de naziști pentru a-l descrie pe Adolf Hitler în anii 1930. Kickl a respins comparația.

Criticii spun de asemenea că Kickl se inspiră din discursul epocii naziste, o acuzație pe care el o neagă iarăși. Iar alți comentatori din Austria au observat că sub șefia lui, partidul s-a mutat și mai la dreapta.

Însă cert este că abilitățile sale retorice au contribuit la poziționarea sa drept candidatul anti-sistem – deși politicianul a fost ministru de interne până în 2019.

Kickl, Viktor Orban și „axa anti-UE”

Considerat de majoritatea elitei politice ca fiind prea apropiat de Rusia, Kickl s-a opus repetat trimiterii de ajutoare către Ucraina și a cerut ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei. 

„Actuala coaliție guvernamentală formată din ÖVP și Partidul Verzilor are o direcție foarte clară: condamnă războiul de agresiune al Rusiei și sprijină sancțiunile impuse de Uniunea Europeană. Cu toate acestea, guvernul insistă asupra neutralității”, a observat Völker, jurnalistul Der Standard.

„FPÖ este în mod tradițional în favoarea Rusiei și îi este greu să numească și să condamne invazia ca atare. Cu toate acestea, FPÖ este singur în Austria în această privință. În cazul în care va face parte din următorul guvern, este de așteptat o schimbare în politica externă și o atenuare a solidarității cu Ucraina”, a spus acesta.

Cum anume va arăta relația Vienei cu Bruxelles-ul rămâne de văzut. Anul acesta, Kickl a încheiat o alianță cu prim-ministrul ungar Viktor Orban, un alt critic al Bruxelles-ului, care dorește, de asemenea, să reducă imigrația.

„Un succes electoral al FPÖ ar avea un impact asupra relației Austriei cu Bruxelles-ul doar dacă FPÖ va face parte din guvern sau îl va conduce. FPÖ respinge UE și luptă împotriva acesteia, în special împotriva birocrației”, a mai explicat jurnalistul Der Standard. 

„Prin urmare, participarea FPÖ la un guvern ar avea un impact puternic asupra relației Austriei cu Comisia Europeană de la Bruxelles și ar provoca probabil multe complicații. O coaliție foarte probabilă între Kickl și Viktor Orban ar consolida masiv axa anti-UE la nivel european și ar putea determina și alte forțe critice la adresa UE să ia avânt și să se alăture acestei axe”, a spus jurnalistul.

„Simpatizanții FPÖ își arată deschis sprijinul pentru partid și demonstrează astfel împotriva sistemului politic”

Ce urmează după scrutin depinde în mare măsură de cum va arăta lupta strânsă dintre extremiști și conservatori. SPÖ, Verzii și Neos au subliniat că nu vor intra într-o coaliție cu FPÖ, în timp ce ÖVP și-a păstrat această opțiune deschisă.

Cancelarul conservator Karl Nehammer nu este tocmai popular, însă partidul său a reușit o revenire în sondaje, iar liderul guvernului s-a prezentat alegătorilor ca o soluție solidă de centru. Nehammer și conservatorii au marșat puternic pe tema migrației, în campanie, dar și prin măsurile luate în ultimii ani, inclusiv blocarea accesului României și Bulgariei în Schengen.

Conform protocolului, președintele Alexander Van der Bellen, fost lider al Verzilor, va cere unui partid să formeze un guvern. De obicei, partidul clasat pe primul loc primește mandatul, dar Van der Bellen și-a exprimat rezervele cu privire la FPÖ și la Kickl în special.

Reuters scrie că dacă Kickl ar fi dispus să lase pe altcineva să fie prim-ministru, așa cum a făcut naționalistul olandez Geert Wilders la începutul acestui an, gestul ar putea așterne calea pentru primul guvern condus de FPÖ din epoca postbelică, deplasând Austria și mai mult spre dreapta. 

Cu toate acestea, el nu s-a arătat dispus să facă acest lucru.

Un lucru cert este că FPÖ nu mai este neapărat un partid paria. „În ultimii ani, FPÖ a fost întotdeauna subevaluat în sondaje pentru că oamenii nu recunoșteau că votează pentru el. În prezent, această rușine nu mai există, simpatizanții FPÖ își arată deschis sprijinul pentru partid și demonstrează astfel împotriva sistemului politic pe care îl resping”, a spus Völker.

Altfel, partidul rămâne unul aflat la dreapta extremă a spectrului politic, chiar dacă nu toți alegătorii săi îi împărtășesc pe deplin pozițiile. 

„Liderul FPÖ, Herbert Kickl, flirtează adesea cu eticheta de extremă dreaptă. El a declarat de mai multe ori că consideră acest lucru drept un premiu”, a spus jurnalistul Der Standard.

„În orice caz, FPÖ se află la marginea dreaptă a spectrului politic din Austria, având contacte documentate cu elemente de extremă dreaptă. FPÖ nu se distanțează suficient de național-socialism. Totuși, acest lucru nu înseamnă că votanții FPÖ simpatizează automat cu național-socialismul”, a explicat jurnalistul.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.