O zi la birou. Cu colegi din 40 de tari

1. O zi la birou

Suntem 250 de angajati in biroul din centrul Londrei al firmei la care lucrez. Si 40 de nationalitati: englezi, romani, indieni, francezi, suedezi, rusi, evrei, suedezi, pakistanezi, jamaicani, ghanezi, unguri, etc, etc;

Crestini, musulmani, hinduisti, etc;

Mai multe fete decat baieti;

Albi, negri, mulatri, asiatici, etc.

Pakistanezii stau la pranz la povesti cu indienii, ungurii cu romanii si cu rusii, etc. Ne vedem fiecare de treaba lui, la 6 inchidem calculatorul si mergem fiecare la casa lui. Uneori la o bere sau la o cina impreuna. Si nu ne uitam stramb unul la celalalt, nici macar in delegatii. Si nici macar atunci cand cineva a baut cu o bere mai mult.

De ce sunt atat de multe nationalitati in firma la care lucrez? Pe de o parte pentru ca nu conteaza nationalitatea sau religia atata timp cat cineva stie sa faca bine un lucru. Pe de alta parte, un mix cultural ajuta firma sa gaseasca solutii creative mai rapide care sa raspunda astfel anumitor probleme. Si, impreuna, inseamna cresterea competitivitatii firmei.

2. Uniunea Europeana

Sunt doua milioane de romani care au renuntat definitiv sau temporar la Romania si care se afla acum in alte state ale Uniunii Europene. Sunt zeci de mii de cetateni ai altor tari membre UE care precum si alte zeci de mii de cetateni non-UE care locuiesc in Romania, iar numarul acestora va creste in anii urmatori, fie ca este vorba de cetateni din tari membre UE, din China, din R Moldova sau din Bangladesh, in functie de nevoile economiei si societatii romanesti. Iar acesti nou veniti in Romania vor respecta legile romanesti, care sunt legi europene, la fel cum romanii care locuiesc in alte tari UE respecta legea tarii de resedinta, care este o lege europeana.

Romanii au bisericile, ziarele si centrele lor culturale in strainatate. In Spania se cauta profesori de limba romana pentru copiii romanilor aflati la lucru acolo. Poate chiar discuta cu autoritati sau in scoli sau in spitale sau in alte institutii locale in limba romana.

La fel si strainii din Romania au dreptul la biserici, ziare si centre culturale, la scoli. Iar daca este mai eficient sa se vorbeasca in institutiile romanesti si o alta limba decat cea romana, atunci ar fi in avantajul tuturor sa fie si vorbitori de alte limbi straine, fie ca e vorba de franceza, engleza, italiana sau maghiara.

In timp, numarul romanilor in strainatate va creste, asa cum va creste si numarul strainilor in Romania. Va creste si numarul familiilor mixte.

Sa nu uitam ca suntem cu totii cetateni europeni. Iar asta inseamna toleranta, inseamna respect fata de cei care este diferiti de noi, care vorbesc alta limba sau sunt de alta religie.

Si daca nu ar fi existat aceasta toleranta, nu am fi avut azi posibilitatea sa ne miscam nestingheriti in cadrul UE si, peste cativa ani, sa lucram unde ne dorim in cadrul UE.

Depinde doar de noi sa facem din Romania o tara atractiva. Atat pentru straini, dar si pentru cele doua milioane de romani care au abandonat Romania in ultimii 15 ani. Iar asta inseamna si ca minoritatile din Romania, fie ca e vorba de maghiari, rromi, turci, etc sa se simta cetateni romani. Iar raspunsul dat puseului de nationalism (care a facut atatea milioane si milioane de victime in secolul trecut) este mai multa democratie. Iar mai multa democratie inseamna luarea deciziei cat mai aproape de cetatean: fie ca este vorba de primarie, de scoala sau de spitalul din localitate sau judet.

Romania trebuie sa fie una a valorilor. Iar experienta romanilor din strainatate sau cetatenii cu o alta cultura decat cea romana nu pot aduce decat un plus societatii si firmelor romanesti. Romania va fi mai competitiva, mai toleranta, mai normala si mai atractiva.

Pe aceeasi tema: editorialul lui Dan Tapalaga.

Ce crezi despre cele scrise de Emil Stoica? Comenteaza aici.