Oamenii și pelicanii. Ce reguli trebuie să respecte turiștii în Delta Dunării și de ce este nevoie de un ghid detaliat de conduită în rezervație

Delta Dunării, una dintre cele mai atractive destinații de vacanță din România, are nevoie de un ghid de conduită pentru vizitatori, dar și de un studiu de impact care să arate câți oameni poate primi rezervația în fiecare an fără ca mediul să fie afectat, susține Cătălin Țibuleac, președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării (AMDT-Delta Dunării) într-o discuție cu HotNews.ro.

Mai multe imagini revoltătoare, în care o barcă cu turiști a intrat în plin, în viteză, într-o colonie de pelicani au devenit virale pe internet săptămâna trecută și au pus din nou în discuție modul în care este exploatată turistic rezervația naturală Delta Dunării.

Cifrele oficiale arată că numărul românilor și străinilor care vin în fiecare an în Delta Dunării este foarte mare, dar asta nu înseamnă că „toți vizitatorii chiar conștientizează că vin într-o rezervație naturală, cu reguli specifice”, după cum spune Cătălin Țibuleac.

În 2018, numărul celor care au venit în Deltă a fost de 168.055 ( o creștere cu 67% față de 2017), în 2019- 168.412 (creștere cu 2% față de 2018), iar în 2020, anul pandemiei, 119.019 turiști (scădere cu 29% față de 2019, dar doar în ceea ce privește turiștii străini).

În Delta Dunării sunt în acest moment 8420 locuri de cazare autorizate (doar cele din județul Tulcea, fără Corbu și Vadu).

Ce trebui să știe toți acești turiști astfel încât vizita lor acolo să nu lase urme? Nu există un regulament detaliat în acest sens dar, după cum mi-a explicat președintele AMDT-Delta Dunării, acesta va fi elaborat în acest an pentru ca oamenii să înțeleagă că nu se află într-o loc ca oricare altul, ci într-o rezervație destul de fragilă care trebuie protejată.

Există totuși câteva reguli de bun-simț pe site-ul ARBDD care pot fi consultate aici.

Câți turiști poate primi Delta, astfel încât rezervația să nu fie afectată?

O barcă intră într-o colonie de pelicani în Delta Dunării. Foto: Marian Strinoiu Facebook

Înainte de toate însă primul lucru care ar trebui făcut ar fi realizarea unui studiu de impact care să arate câți turiști poate suporta Delta Dunării în fiecare an.

„Acest studiu de impact pe care trebuie să-l realizeze Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării va determina comportamentul nostru de acum încolo.

Va trebui să spună câți turiști poate suporta Delta, pentru că este o problemă complexă: e vorba de deșeurile pe care acești oameni le produc, de numărul de bărci, de viteza cu care trebuie să meargă aceste bărci, impactul oamenilor asupra vieții sălbatice și așa mai departe”, spune Cătălin Țibuleac.

Anul trecut, din cauza restricțiilor provocate de pandemie, toți turiștii au venit în două luni și jumătate, între iulie și jumătatea lui septembrie, ceea ce a făcut ca impactul asupra mediului să fie destul de mare.

În acest moment, există 500 de bărci cu motor ale localnicilor (cu o capacitate medie de 12 persoane), plus aproximativ 200 cu care vin turiștii, ceea ce e prea mult în opinia președintelui AMDT-Delta Dunării, în condițiile în care zonele pe care toată lumea vrea să le viziteze sunt restrânse.

Ce ar reguli ar trebui să conțină codul de conduită pentru turiștii care merg în Delta Dunării?

Delta Dunării, Sulina. FOTO: TravelZoom.ro

Unele dintre aceste reguli există, dar nu sunt cunoscute de toți cei care vin în Deltă.

De pildă, în situația concretă în care conducătorul unei ambarcațiuni a intrat într-o colonie de pelicani, specie protejată, turiștii ar fi putut reclama acest lucru, fie la un tel verde care există pe site-ul ARBDD, fie pe site-ul AMD-Delta Dunării.

Pe de altă parte, în situația aceasta, concretă, s-au întâlnit dorința de a obține un bacșiș bun a barcagiului cu dorința unor turiști neavizați care au văzut poze cu pelicani în zbor făcute de fotografi profesioniști și au vrut să aibă și ei una, mai spune Cătălin Țibuleac.

În ceea ce privește bărcile din Deltă, accentul ar trebui pus pe bazele de caiac-canoe care au un impact mult mai mic asupra mediului decât bărcile cu motor. Plus încurajarea ciclo-turismului, susține Cătălin Țibuleac.

Un alt lucru important pe care ar trebui să-l știe turiștii este că ar trebui să apeleze doar la ghizii autorizați, nu la orice localnic cu barcă. Aici însă problema recunoscută de autorități este aceea că numărul ghizilor autorizați este de 19 în toată Delta Dunării, ceea ce este foarte puțin la peste 100 de mii de turiști care vin anual în rezervație.

În ceea ce privește cazarea, camparea la cort este interzisă în rezervație în afara locurilor special amenajate. În ceea ce privește unitățile de cazare, există doar două locații deschise pe timpul iernii pentru că încălzirea cu lemne de foc este foarte scumpă în Delta Dunării (lemnele sunt aduse din alte zone) și nu ar fi rentabil.

„Ar trebui să ne orientăm spre energie verde, panouri solare și alte soluții de încălzire mai rentabile și potrivite pentru Delta Dunarii, astfel încât să poată veni în alte luni ale anului”, a mai declarat Cătălin Țibuleac.

Cum pot evita turiștii să mănânce pește braconat?

Aici este mai degrabă o problemă de reglementare, pentru că turiștii nu au de unde să știe care pește e pescuit legal și care e braconat.

„În acest moment, conform legii, pescarii sunt obligați să vândă doar la centrele autorizate, nu direct la pensiuni. Ar trebui schimbată această reglementare pentru că pescarii vor să obțină cel mai bun preț și ar trebui să poată negocia direct cu proprietarii de pensiuni. S-ar reduce astfel și braconajul, sunt convins”, mai susține Cătălin Țibuleac.

Turiștii și caii de la Letea

Caii de la Letea. Screenshot din Video „Caii de la Letea și asociații” via Youtube

Una dintre marile atracțiile din Delta Dunării o reprezintă caii sălbăticiți de la Letea. Bărcile acostează în satul Cardon sau direct la Letea (ambele aparținând de comuna C.A. Rosetti), iar de acolo turiștii sunt preluați de zecile de camionete ale localnicilor transformate în mașini de safari, neînmatriculate pentru drumurile publice dar foarte potrivite pentru cele de nisip și pentru dunele și noroaiele de pe Grindul Letea.

Vezi aici un VIDEO despre cum se menține constantă populația de cai sălbăticiți de la Letea.

O mașină din aceea poate să care în același timp 10-12 deținători de conturi de Instagram, care plătesc fiecare câte 20-25 de lei pentru excursie. Iar câteva drumuri pline pe zi înseamnă bani frumoși pentru locurile astea, trecute de autorități în categoria zonelor defavorizate.

Cătălin Țibuleac spune însă că pe lângă traseul care se face cu mașina mai există încă două care se fac cu căruțele și care trec prin zonele unde caii se adaptă, deci pot fi mai ușor văzuți decât prin traseul celălalt.

„Se încearcă descurajarea excursiilor cu mașina, numai că majoritatea turiștilor le preferă pe acestea care sunt mai comode. Din nou, cred că turiștii ar trebui să înțeleagă mai bine ce înseamnă să fii într-o zonă protejată”, mai spune Țibuleac.

Citește un articol despre problema deșeurilor rămase în urma turiștilor în Delta Dunării.