Obiectiv politic imediat: "Acaparati justitia!"

În ultimele luni au fost lansate în spațiul public anumite mesaje și au fost promovate câteva proiecte legislative care dezvăluie intenția clasei politice de instituire a controlului absolut asupra singurei puteri care acționează în mod independent în România.

Despre mesajele politice, doar amintesc. Cel mai dur și nedrept a fost acela cu răulfăcut de justiția română (mesaj extrem de populist și atât de general, care ar fi valabil în orice țară și în orice epocă), urmat de lamentarea cum că ministrul justiției nu are niciun control asupra sistemului (văd că un fost ministru declara același lucru în 2008, așa că stau și mă întreb de ce ministrul actual, aflat în funcție de 4 ani, a avut nevoie de atâta timp să ajungă la aceeași concluzie). Voi dezvălui mai jos, în modul cel mai realist posibil, cum anume se va institui acel control atât de dorit de politicieni asupra justiției, atrâgând atenția asupra demagogiei care a cucerit limbajul politic și asupra pericolului iminent de subordonare politică a justiției.

Sunt patru proiecte legislative promovate deja, extrem de grave:

1. Primul este un proiect de lege inițiat de Ministerul Justiției și aprobat de curând de către Guvern, prin care se ia preia controlul asupra personalului administrativ al instanțelor: grefierii judiciari (care vor soluționa o anumită categorie de cauze), grefierii (care vor asista judecătorii) și managerii instanțelor (care vor conduce partea administrativă a instanțelor), la care se adaugă personalul de asistență (arhivari, agenți procedurali) și specialiștii IT vor avea cariera gestionată de către ministrul justiției (art.16 din proiectul de lege o indică în mod expres). Astfel, recrutarea, transferul, eliberarea lor din funcție, aprobarea Codului deontologic, aplicarea sancțiuni disciplinare va fi făcută de ministru. Însăși coordonarea Școlii Naționale de Greferi este scoasă de sub autoritatea CSM și trecută sub MJ (art. 47 din proiect), minister care va deține inclusiv locuri în organismul de conducere al Școlii.

Acest proiect de lege a primit aviz negativ de la CSM. Un singur lucru pare acceptabil și eu am fost de acord cu el: cariera grefierilor trebuie gestionată de un organism similar CSM, numit „Ordinul Grefierilor”, cel mult coordonat de MJ. În niciun caz CSM nu poate avea vreo responsabilitate asupra grefierilor, așa cum este în prezent, când MJ, CSM și președinții curților de apel își împart în mod formalist și ineficient toate aceste atribuții. Din păcate însă, proiectul doar enunță acest principiu, și amână reglementarea unei asemenea autorități într-un termen de 3 ani (art. 108 din proiect).

Lucrurile devin mai grave dacă le privim într-un context mai larg: financiar, instanțele sunt dependente de MJ deși din 2005 există o lege care spune că ICCJ trebuie să fie ordonator principal de credite; ECRIS (baza electronică de date a instanțelor) aparține MJ; se vrea o scanare electronică a dosarelor care să se facă pe serverele MJ; experții criminaliști sunt în subordinea MAI și MJ; iar hotărârile judecătorești tocmai au fost deja decretate de politic ca fiind neexecutorii, indiferent ce spun judecătorii.

2. A doua intenție manifestată e cea de revizuire a Constituției. Prin aceasta se vrea o majorare a numărului reprezentanților societății civile în CSM, de la doi la șase. Fără a neglija importanța acestei categorii sociale, reamintesc doar de lupta politică care s-a dus la începutul acestui an pentru numirea celor doi reprezentanți actuali. Aceasta luptă este cel puțin fără rost datorită atribuțiilor restrânse ale celor doi, care nu participă decât la ședințele Plenului CSM, unde nu se iau decizii în legătură cu cariera magistraților decât în mod formal pentru numirea în funcție (când se validează concursul de admitere) și eliberarea din funcție (pentru pensionare). Singura atribuție importantă este cea de numire a conducerii CSM pe timp de un an, respectiv de promovare la ICCJ – dar, cât timp reprezentanții societății civile, chiar și alături de membrii de drept numiți de autorități politice (ministrul justiției, procurorul general al ICCJ și președintele ICCJ) sunt minoritari (doi plus trei) nu sunt motive de îngrijorare. Asta însă….numai dacă nu ar exista cea de a treia și a patra inițiativă.

3. Al treilea proiect de lege promovat de ministrul justiției se referă la schimbarea modalității de promovare la ICCJ. Eu am mai scris despre asta, dar puțini au înțeles: ministrul justiției, în acord cu CSM, a promovat un proiect prin care examinarea candidatului în fața CSM (numită în mod expres „interviu” – art. 52 ind.3 din proiect) rămânea punctul decisiv, dar acest proiect de lege a fost modificat fundamental în comisia juridică a Camerei Deputaților unde s-a introdus concursul ca modalitate de departajare a concurenților, motiv pentru care proiectul a și fost respins în Senat. Joi însă președintele țării a anunțat că Guvernul trebuie să își asume răspunderea pe legea privind promovarea la ICCJ – rămâne de văzut dacă se va păstra forma inițială a proiectului și va lăsa CSM atribuțiile constituționale de promovare a judecătorilor la ICCJ, sau dacă se va asuma răspunderea pe un proiect respins de Parlament (aspect neconstituțional în opinia mea) dar care prevede concursul.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro