Oficial din CNSAS, explicații despre declarația dată de Crin Antonescu la Securitate, nefăcută publică: Nu CNSAS a restricționat accesul la nota respectivă, ci legea nu o permite, în acest stadiu

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității nu a restricționat accesul la nota scrisă de Crin Antonescu la Securitatea comunistă, ci „legea nu o permite, în acest stadiu”, explică istoricul Mihai Demetriade, care este și consilier superior în cadrul Direcției Cercetare de la CNSAS.
„Crin Antonescu a fost convocat (atenție! a fost convocat!), așa cum oricine putea să fie convocat înainte de 1989, la sediul unui Inspectorat al Ministerului de Interne sau la sediul vreunei autorități. Convocările nu menționau nici motivul, nici că ea se face la sediul Securității. Te duceai, că era obligatoriu să te duci, atunci când erai convocat de o autoritate a statului. Nu s-a dus acolo din propria voință (…). Nu s-a dus să «toarne», ca să fiu mai clar. Odată ajuns acolo, aflai (sau nu!) că discutai cu un securist, nu totdeauna acești oameni își declinau apartenența. De cele mai multe ori nu o făceau”, a scris Demetriade, într-un mesaj publicat marți pe pagina lui de Facebook.
„Antonescu a fost chemat, alături de alte persoane (!), pentru clarificări în cazul unui prieten care încercase să fugă din țară. Omul (Crin Antonescu), în declarația lui, atenție, nu spune nimic negativ sau incriminant despre prietenul lui. Nimic. Și (…) semnează, cum era și normal, ca orice om convocat, cu numele lui real”, mai afirmă Mihai Demetriade.
În postarea lui, istoricul acuză faptul că „cineva din Colegiul CNSAS, interesat politic, a manipulat cu bună intenție presa (..), pe fondul previzibil al necunoașterii legii, a practicii judiciare și arhivelor represive”.
Mihai Demetriade vorbește și despre „restricționarea accesului la nota de constatare”.
„CNSAS n-a restricționat nimic. Notele de constatare au caracter secret de serviciu. Nu sunt publice, conform legii. Ele ajung să fie publice doar atunci când adeverințele emise pe numele titularilor acestor note sunt contestate în instanță. Ajungând în instanță, notele de constatare devin consultabile”, explică istoricul.
Conform acestuia, „nu CNSAS a restricționat accesul la nota respectivă, ci legea nu o permite, în acest stadiu. Mai mult decât atât: se prezumă și se sugerează că în spatele «restricționării» rezidă un interes ocult: au încercat ăia de la CNSAS să-l spele pe Antonescu. Nu. N-a încercat nimeni nimic. CNSAS a respectat doar legea”.
„Declarația aia a lui Antonescu din 1988 nu doar că este benignă, neutră și nu-l implică deloc pe prietenul lui, dar îi este și favorabilă, protectoare”, mai afirmă istoricul.
Candidatul coaliției de guvernare la alegerile prezidențiale, Crin Antonescu, a cerut public marți Consiliului pentru Studierea Arhivelor Securității să publice declarația pe care el a făcut-o la Securitate, în 1987. „Nu am fost niciodată, sub nicio formă, colaborator al Securității, cu atât mai puțin sub forma de poliție politică”, a afirmat Crin Antonescu.
El a făcut aceste declarații într-o conferință de presă susținută după ce CNSAS a consemnat, în adeverința oficială în care transmite că nu i se poate atribui calitatea de lucrător sau colaborator al Securității, că a dat o declarație la Securitate despre un coleg profesor.
CNSAS a restricționat accesul la nota de constatare care a stat la baza emiterii adeverinței, arătând că doar Crin Antonescu o poate consulta.
„Nu am avut,de altfel, nicio legătură cu Securitatea decât din calitatea de urmărit, în cazul la care mă voi referi imediat, cu toate amănuntele pe care le cunosc”, a afirmat Antonescu, în conferința de presă.
„Eu, în legătură cu această declarație pe care chemat la Securitate, în calitate de urmărit, și în care nu am dat nicio informație împotriva acestui om, cer doar ca această declarație să fie făcută publică, nu am absolut nimic de ascuns, am fost o victimă a Securității, nicidecum un colaborator, cu atât mai puțin un colaborator al Securității în calitate de poliție politică. Eu înțeleg că într-o campanie se pot întâmpla multe lucruri – ăsta mi se pare, totuși, unul dintre cele mai mizere și, încă o dată, cer CNSAS-ului să publice această declarație, nu am nicio altă formă de colaborare cu Securitatea, asta nu e o formă de colaborare cu Securitate. Le spun celor care nu știu sau le amintesc celor care știu, care au trăit acele vremuri, că nu era facultativ să te prezinți dacă erai convocat la Securitate și că asta figurează, probabil, nu știu, în dosarul Securității cu explicații foarte clare cu privire la calitatea mea de urmărit. Așadar, încă o dată, nu am furnizat niciodată nimănui, nici Securității, informații care să dăuneze cuiva, mai mult decât, l-am acoperit pe prietenul meu, aș fi putut fi acuzat de tăinuire dacă vechea Securitate ar reveni în funcție. Nu am absolut nimic de ascuns, sunt om care în permanență am avut trecutul și sub acest aspect și sub altele la vedere”, a subliniat el.
De asemenea, candidatul coaliției de guvernare la funcția supremă în stat a cerut insistent publicarea documentului.
Numele prietenului lui Crin Antonescu din anii ’80 este Ștefan Costache. El a explicat, în direct la Antena 3, că e în Canada, unde a fugit. Prima oară fusese prins de Securitate și, potrivit lui Costache, Antonescu nu l-a trădat.
„Dacă Crin m-ar fi trădat, eu nu aș mai fi putut să fug din țară. Bag mâna în foc pentru el”, a spus Costache la Antena 3, referindu-se la faptul că, la a doua tentativă, a reușit să plece din țară.
Înainte de această a doua plecare, a spus Costache, „Crin Antonescu a fost singura persoană în care am avut încredere să mă destăinui înainte de a pleca și l-am rugat frumos să-mi anunțe familia, părinții mei, după trei săptămâni după ce am plecat. Pentru că din informațiile mele știam că dacă a trecut această vreme mi-a reușit excursia și să-i asigure că sunt în siguranță și că-i voi contacta cu prima ocazie”.