Oficialii UE analizează un plan pentru aderarea parțială a Ucrainei încă din 2027. Republica Moldova, luată și ea în calcul / Viktor Orban acuză însă „o declarație de război”
Bruxellesul pregătește un plan care ar permite Kievului să beneficieze treptat de acces la statutul de membru deplin al Uniunii Europene, în cadrul unui format descris drept „extindere inversă”, scrie publicația Politico.
Oficialii UE iau în calcul un plan ce ar putea oferi Ucrainei statutul de membru parțial al blocului comunitar încă de anul viitor, înainte ca Kievul să realizeze reformele necesare pentru a beneficia de statutul de membru cu drepturi depline.
Unul dintre motive: Zelenski a cerut o aderare rapidă a țării sale, insistând că o dată specifică va putea fi astfel inclusă în acordul de pace semnat cu Rusia și ar asigura că Moscova nu mai poate împiedica aderarea.
Ideea, scrie Politico, nu este de a coborî ștacheta pentru statele care doresc să se alăture UE, ci de a transmite un mesaj puternic din punct de vedere politic țărilor a căror aderare este blocată din cauza războiului sau a opoziției din partea unor capitale precum Budapesta – nu doar Ucraina, ci și Republica Moldova și Albania, printre altele.
„Nu vor exista scurtături”
Ideea, scrie Politico, reflectă planul lui Emmanuel Macron privind o Uniune cu mai multe viteze. Cea mai recentă versiune a fost denumită informal „extindere inversă”, potrivit unui oficial al UE și a doi diplomați europeni, deoarece aceasta aduce efectiv țările în bloc la începutul procesului de aderare.
Oficialii UE spun că ideea este atractivă, deoarece ar oferi Kievului un răgaz pentru a finaliza reformele necesare. Însă „nu vor exista scurtături” în ceea ce privește reformele, a declarat un oficial al UE. Acest mesaj a fost repetat de doi diplomați de rang înalt din țări care susțin puternic Ucraina, precum și de toți oficialii UE cu care Politico a discutat.
Deși Zelenski a declarat anterior că Ucraina nu va accepta statutul de membru de rang secund al UE, Kievul ar putea fi deschis la o formulă care să codifice calea țării către UE înainte de a deveni membră cu drepturi depline, a declarat un oficial familiarizat cu gândirea Kievului.
Ce își dorește Chișinăul
Un oficial moldovean a declarat pentru Politico că țara „dorește să adere la o Uniune Europeană care funcționează eficient dincolo de cele 27 de state membre și salutăm discuțiile privind reformele interne necesare pentru a face acest lucru posibil”.
În același timp, „aderarea deplină – cu drepturi egale și participare deplină la procesul decizional al UE – trebuie să rămână destinația clară și finală”, a spus oficialul.
Opoziția Germaniei
Există obstacole. Germania este cea mai puternică țară care se opune ideii și se teme că țărilor care aderă la bloc înainte de a fi pregătite li se vor promite lucruri pe care Bruxelles nu le va putea îndeplini, potrivit unui diplomat de rang înalt.
Speranța în acest caz este că, dacă alte puteri importante ale UE, precum Paris, Roma și Varșovia, susțin această inițiativă, Berlinul ar putea fi convins.
Un alt obstacol major este premierul maghiar Viktor Orbán, cel mai apropiat aliat al lui Putin în UE, care se opune ferm.
Comisia și capitalele UE așteaptă acum alegerile din Ungaria din aprilie – care ar putea aduce o schimbare de guvern la Budapesta – și caută modalități de a ocoli veto-ul lui Orbán, în condițiile în care el rămâne la putere.
Salvatorul Trump?
Deși opoziția lui Orbán față de aderarea Ucrainei la UE pare fermă, există un om care, în opinia liderilor europeni, ar putea să-l facă să se răzgândească. Acesta este Donald Trump, pe care oficialii europeni speră să îl folosească pentru a depăși scepticismul premierului maghiar.
Publicarea detaliilor despre acest plan a atras deja reacția lui Orban, care a catalogat ideea drept „o declarație deschisă de război” împotriva Ungariei.
„Au decis că Ucraina va fi admisă în Uniune încă din 2027”, a adăugat el. „Ei ignoră decizia poporului maghiar și sunt hotărâți să înlăture guvernul maghiar prin orice mijloace necesare”, a spus Orban, miercuri.
