Omagiu lui Orwell. Nu, lumii lui Big Brother!

Avem „Prism“-ul american, avem „Tempora“ britanica, si cate mai cate programe guvernamentale de interceptari si supraveghere pe care le finanteaza cetateanul. Uneori, situatia e comparabila cu un strip-tease lent, in care consumatorul lipsit de inhibitii se arata lumii, se dezgoleste in public, bagand altora banii in jartiera de la ciorap. Cand ajungi sa-l adori pe cel care te supravegheaza, te controleaza si te manipuleaza, inseamna ca din EU-l tau n-a mai ramas nimic. Lumea e pe cale sa intre intr-un univers orwellian de nedescris, iar celor mai multi nici ca le pasa. La 25 iunie, George Orwell ar fi implinit 80 de ani. Daca ar sti cat de actuala e viziunea si critica sa, el s-ar rasuci in mormant.

In scena finala a romanului lui Orwell „1984“ (aparut in iunie 1949), Winston Smith, eroul cartii, sicanat, torturat psihic si golit de orice simtamant uman, mai face un singur gest: isi ridica ochii spre tabloul Marelui Frate (Big Brother) si se simte napadit de o imensa iubire pentru acesta. Sentimentul de adulatie il copleseste si ia locul celui care a fost candva el, Winston, un om ca toti oamenii de pe pamant. Scena e ingrozitoare: cand ajungi sa iti iubesti despotul, fiinta ta umana a capitulat.

Winston Smith e angajat la Ministerul Dreptatii, care se ocupa si cu propaganda. Pentru a spala creierele, ministerul cu pricina rescrie istoria, falsificand-o, si epureaza limbajul de cuvinte nedorite. Acestea sunt cuvinte ce exprima ganduri nedorite, care contravin intereselor statului totalitar si care dau forma dubiilor, nuantelor cognitive, spiritului critic si liber al omului cugetator. De astfel de om n-are nevoie Big Brother, caci nu-l poate controla si manipula dupa voie.

Satul de supravegherea video de acasa, de la serviciu si de peste tot, Winston Smith incalca regula supunerii si a transparentei absolute, incepand sa scrie un jurnal. El incalca regula procrearii la comanda si dupa necesitati, facand amor in secret si din placere. Dar si iubita sa ocazionala il tradeaza. Intrat in colimatorul autoritatilor, Winston Smith e interogat, torturat fizic si psihic, ca sa renunte la mica sa fronda. Orice rebel trebuie invins, iar daca nu, convins, e motto-ul politailor din statul totalitar. In finalul cartii lui Orwell, acest lucru le reuseste pe deplin.

Autorul s-a nascut la 25 iunie 1903, in Indiile britanice si a murit in ianuarie 1950, la nici o jumatate de an de la publicarea apocalipticei sale carti, „1984”. Cinci ani mai devreme, ii aparea romanul satiric „Ferma animalelor”, o parabola a socialismului tradat, de factura stalinista.

Ambele carti ale lui Orwell au fost vandute cu un enorm succes de piata in Europa si in SUA. Au fost facute ecranizari, iar unele din formularile autorului au intrat in limbajul comun: „Toate animalele sunt egale, insa unele sunt mai egale decat altele”. Romanele lui Orwell au fost insa si instrumentate in spiritul vremii, ca avertisment impotriva totalitarismului si ca arma in Razboiul Rece impotriva comunismului.

Azi, avem emisiuni TV care plaseaza oameni de rand, zile in sir, intr-un univers al supravegherii absolute, momindu-i cu vedetismul de o zi. Acesti cobai din „Big Brother” nu numai ca nu sunt deranjati de a sta tot timpul sub reflector, ci isi scot la vedere toate rufele murdare, se balacaresc in vorbe cu concurentii, dau din coate ca niste disperati sa ramana ultimii pe ring si primii in topul unei indoielnice notorietati.

Azi, avem retele de socializare, in care milioane de oameni se auto-descriu si fotografiaza, pana la chiloti. Ei nu mai sunt oameni, ci „profiluri”. Profiluri in care toate datele lor personale sunt stocate, analizate, evaluate si apoi oferite pe piata de marketing, pe bani grei.

Noul Big Brother nu mai trebuie sa-si introduca victima cu capul in sacul cu cusca in care misuna sobolani, speculandu-i frica cea mai din adanc, cum s-a petrecut in cazul lui Wilson. Marele Frate modern mizeaza pe exhibitionismul, nevoia de recunoastere publica si spiritul de imitatie al omului. „Daca nu esti pe Facebook, nu existi”, spunea cu aplomb o domnisoara ce-si numara cu sutele prietenii virtuali. Doar virtuali.

Oare ce ar zice marti, la aniversare, George Orwell, daca ar mai trai? S-ar simti mandru ca viziunea sa se adevereste nu doar in comunism, ci si in capitalism, in democratiile cele mai selecte? S-ar bucura ca vorbele lui, „Big Brother is watching you” (Marele Frate te supravegheaza – cu conotatia iti are de grija) au ajuns slogane? Sau ar plange de mila unei omeniri in deruta, cazute prada acelorasi proprii greseli si altor despoti cu fata umana?

Nu stim cum ar reactiona Orwell. Stim insa ca perspectiva unui stat de supraveghere totalitar i-a revoltat pe foarte multi politicieni germani. Foarte vocali, social-democratii cer guvernului federal clarificari imediate in cazul programului de interceptari telefonice „Tempora”.

„Reprosurile sunt de asa natura, incat parca statul politienesc al lui Orwell a devenit in Marea Britanie realitate. Aceasta e insuportabil”, a declarat seful parlamentar al fractiunii SPD din Bundestag, Thomas Oppermann, pentru Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung. Nu e permis accesul nelimitat al serviciilor secrete la datele private ale cetatenilor, iar „guvernul trebuie sa clarifice aceste acuzatii si sa actioneze impotriva supravegherii totale a cetatenilor germani” a mai adaugat Oppermann, citat de N24.de.

Purtatorul de cuvant al Guvernului german, Georg Streiter, a replicat ca „Guvernul ia foarte in serios relatarea din presa“, ca va analiza situatia si, la momentul potrivit, va lua atitudine. Este vorba despre aparitia in presa britanica a unui articol incendiar pe baza marturiilor unui fost consultant al serviciilor de informatii ale SUA. Edward Snowden a declarat pentru „Guardian“ ca programul de interceptari „Tempora“ e „mai rau“ decat programul Prism din SUA.

Astfel, Centrala de Comunicatii a Guvernului britanic din Londra (Government Communications Headquarters – GCHQ) ar fi spionat sistematic utilizatorii de telefon si internet din toata lumea, schimband informatii cu colegii lor americani. Documentele oferite de Snowden ar dovedi ca serviciile secrete ale GCHQ ar fi dobandit acces la peste 200 de cabluri prin care se scurge un flux comunicational global. „Astfel, zilnic au fost supravegheate peste 600 de milioane de legaturi telefonice“ mai scrie N24.de.

Fostul consultant al Agentiei Nationale de Securitate americane, Edward Snowden, e inculpat de justitia din SUA. El a parasit Hong Kong unde se refugiase, la bordul unui zbor Aeroflot cu destinatia Moscova, scrie Hotnews.ro, din surse AFP si South China Morning Post. „Astazi, Snowden a parasit Hong Kong in mod voluntar pentru o terta tara intr-o maniera legala si normala”, a confirmat un purtator de cuvant al guvernului intr-un comunicat, adaugand faptul ca autoritatile din Hong Kong nu au obtinut „informatii pertinente” care sa justifice arestarea tanarului american, asa cum solicitase SUA. Va fi Snowden un nou Assange?