Skip to content
Actualitate

Omenirea riscă să dispară în următorii 75 de ani din cauza unui război nuclear și AI, prezic experții Comisiei Lancet 

Ramona Ciobanu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

O comisie nou înființată de experți prezintă 17 amenințări catastrofale la adresa omenirii, dar spun că există o „cale realistă de acțiune” pentru fiecare dintre acestea, relatează The Guardian.

Specia umană ar putea dispărea până în anul 2100 din cauza utilizării maliţioase a inteligenței artificiale sau a unui conflict nuclear. Acestea se află în fruntea unei liste de 17 ameninţări majore la adresa sănătăţii umane în următorii 75 de ani, realizată de experţii din cadrul Comisiei Lancet.

Listă include, de asemenea, reducerea fondurilor alocate ajutorului umanitar de către ţările bogate, criza climatică şi malnutriţia în rândul copiilor,

  • Comisia Lancet reunește experți multidisciplinari convocați de prestigioasa revistă medicală britanică The Lancet.

Experţii din cadrul Comisiei Lancet privind ameninţările globale la adresa sănătăţii în secolul XXI au afirmat că toate aceste ameninţări sunt legate între ele – ceea ce înseamnă că trebuie abordate împreună – dar au subliniat că există „o cale realistă de acţiune” pentru fiecare dintre ele.

„Deciziile luate astăzi de lideri vor modela sănătatea şi bunăstarea generaţiei următoare”, a declarat prof. Christopher Murray, copreşedinte al comisiei şi director al Institutului pentru Metrică şi Evaluare a Sănătăţii din cadrul Universităţii din Washington.

Cum s-a ajuns la concluzia asta

Pentru a-şi întocmi lista, comisia a estimat câţi ani de viaţă sănătoasă s-ar putea pierde din cauza bolilor, a dizabilităţilor sau a deceselor premature provocate de fiecare dintre aceste ameninţări, pe baza tendinţelor actuale, măsurați prin DALY (Anul de viață ajustat în funcţie de dizabilitate).

„Utilizarea maliţioasă a inteligenţei artificiale – inclusiv pentru arme biologice – şi un conflict nuclear însoţit de o foamete nucleară implică riscuri de extincţie în următorii 75 de ani”, se arată în raport.

Cercetarea precizează că, deşi probabilitatea producerii acestor evenimente rămâne scăzută, ele au potenţialul de a pune capăt existenţei umanităţii: fie printr-un conflict nuclear care ar elibera în atmosferă suficiente particule pentru a bloca lumina solară şi a provoca foamete, fie prin intermediul armelor biologice create cu ajutorul inteligenţei artificiale.

Printre alte riscuri care ar putea cauza, cumulat, pierderea a peste un miliard de ani de viaţă sănătoasă şi care, prin urmare, sunt considerate „ameninţări catastrofale majore”, se numără:

Poluarea aerului, rezistenţa la antimicrobiene, malnutriţia infantilă şi schimbările climatice, precum şi conflictele convenţionale, reducerea ajutorului extern, consumul excesiv de alcool, hipertensiunea arterială, inegalitatea veniturilor, nivelul scăzut de educaţie, pandemiile naturale, obezitatea, problemele de sănătate mintală, fumatul şi îmbătrânirea nesănătoasă.

Pentru a fi incluse pe listă, ameninţările trebuiau nu doar să aibă potenţialul de a cauza un număr mare de ani de viaţă sănătoasă pierduţi, ci şi să dispună de soluţii posibile.

„Nu pornim de la ideea de a spune: «Iată, vrem să vă speriem – iată câte ameninţări planează asupra umanităţii». Pornim de la premisa că, dacă poți decide în prezent – ​​fie la nivel multilateral global, fie la nivel naţional –, acestea sunt potenţialele ameninţări cu care te-ai putea confrunta, iar dacă acționezi, poți într-adevăr să faci o diferență”, a spus Ibrahim Abubakar, membru al comisiei şi profesor de epidemiologie a bolilor infecţioase la University College London.