Operațiunea Kursk. Moscova face eforturi intense pentru a-și recupera teritoriul: „Am impresia că rușii au oameni nelimitați”
Oficialii ucraineni au recunoscut că 40% din teritoriul pe care l-au cucerit la sfârșitul verii a fost de atunci recucerit de ruși, dar recentele atacuri rusești în regiunea Kursk s-au dovedit la cât de ineficiente pe atât de costisitoare, relatează CNN într-un reportaj despre situația din regiunea rusească de la granița cu Ucraina unde forțele ruse fac eforturi însemnate pentru a recupera teritoriul pierdut după o incursiune surpriză a ucrainenilor.
Un atac rusesc deșfășurat duminică în zori în regiunea rusă Kursk nu a ajuns nici măcar la un schimb de focuri, însă a trădat intensitatea luptei de pe teritoriul rus. Cinci ruși au înaintat în zorii zilei de duminică, dar, după cum arată imaginile termice ale dronelor, au fost uciși sau răniți de o dronă în timp ce încercau să se ascundă în pădure.
„Am impresia că rușii au oameni nelimitați”, a declarat Oleksandr, un comandant de unitate din cadrul batalionului 225 de asalt, descriind confruntarea dintr-o cafenea din orașul ucrainean Sumî, 11 ore mai târziu.
„Ei trimit grupuri și aproape nimeni nu rămâne în viață. Iar a doua zi, grupurile vin din nou. Următorii ruși, se pare, nu știu ce s-a întâmplat cu cei care au atacat anterior. Ei merg acolo, în necunoscut. Nimeni nu le spune nimic despre asta și nimeni nu se întoarce”.
Oleksandr și doi colegi cu care CNN a discutat au probleme de auz din cauza bombardamentelor constante. Ei oferă o perspectivă rară asupra ocupației ucrainene de aproape patru luni a orașului Kursk.
Invazia din august a marcat un succes tactic rar și un câștig strategic pentru Kiev, deși utilizarea unui număr însemnat de soldați și blindate în asalt a condus la critici potrivit cărora lipsurile create de invazie au contribuit la avansul Rusiei pe frontul de est din Donbas.
Susținătorii operațiunii Kursk sugerează că aceasta a oferit Kievului o pârghie vitală pentru orice viitoare discuții de pace, precum cele care ar putea fi lansate de președintele ales al SUA, Donald Trump, ceea ce înseamnă că Ucraina trebuie să mențină un punct de sprijin în zonă cel puțin până în primăvară.
Oleksandr s-a declarat încrezător că unitatea sa poate rezista, dar spune că nu știe exact care este obiectivul final. „Nu știu care este cu adevărat obiectivul”, a spus el. „Poate că ar trebui să ne plimbăm pe aici timp de patru luni și apoi să ne întoarcem și să plecăm, de exemplu… Dacă obiectivul este să rezistăm până la un anumit punct, o vom face”.
Întrebat care ar fi mesajul său pentru Trump, Oleksandr a cerut Occidentului să mențină garanțiile de securitate pe care le-a oferit Ucrainei în schimbul renunțării la armele sale nucleare, într-un tratat din 1994 cunoscut sub numele de Memorandumul de la Budapesta, în care Rusia, Regatul Unit și Statele Unite au oferit Ucrainei, Belarusului și Kazahstanului garanții pentru renunțarea la armele lor nucleare din era sovietică.
„Ne-ați luat armele nucleare? Ne-ați promis acoperișul vostru”, a spus Oleksandr. „Țineți-vă cuvântul. Suntem măcelăriți, iar voi încă încercați să vă jucați, să vă apărați interesele. A trebuit să dați tot ce ați putut pentru a pune capăt acestui război în două zile. Cine va mai crede cuvintele SUA sau ale Angliei?”, a spus el.
El a spus că trupele ruse cu care s-au confruntat ucrainenii la Kursk erau un amestec de parașutiști bine antrenați din Brigada 76, dar și ceceni mai puțin organizați și mercenari africani. Dar nu a văzut niciun semn al celor 12.000 de soldați nord-coreeni care, potrivit Pentagonului, au fost trimiși la Kursk. De asemenea, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat duminică agenției japoneze de presă Kyodo că unii nord-coreeni au fost uciși de forțele ucrainene și că aceștia vor fi folosiți în cele din urmă ca „carne de tun” de către Kremlin.
„Când îi vom prinde sau când vom vedea un cadavru, atunci voi ști sigur că sunt aici”, a spus Oleksandr.