Opozanții ruși recent eliberați provoacă iritare la Kiev. „Nu mai cred în rușii buni”

Declaraţiile unora din opozanţii ruşi eliberaţi din detenţie într-un schimb cu Occidentul au provocat dezamăgire în Ucraina, observă luni AFP, La o conferinţă de presă în Germania, a doua zi după ce au fost scoşi din Rusia, disidenţii Vladimir Kara-Murza, Ilia Iaşin şi Andrei Pivovarov au cerut „recalibrarea” sancţiunilor împotriva Moscovei astfel încât acestea să vizeze regimul preşedintelui Vladimir Putin, nu pe ruşii de rând.

Iaşin, care fusese închis după ce condamnase de mai multe ori crimele comise de ruşi în Ucraina, a apreciat că Kievul ar trebui să negocieze cu Moscova pentru a salva vieţi.

Astfel de afirmaţii i-au iritat pe unii ucraineni. Deputata Irina Gheraşcenko a criticat poziţia lui Iaşin într-un mesaj pe Telegram: „Nu mai cred în ruşii buni (…) instinctul meu a fost cel corect”.

Sancțiunile, o chestiune controversată

Andri Iermak, şef de cabinet al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a apreciat că „obiectivul comun al tuturor ruşilor ar trebui să fie eliberarea Rusiei de dictatorul nebun Putin şi de regimul acestuia, nu lupta împotriva sancţiunilor”. El a insistat că „sancţiunile trebuie înăsprite atâta vreme cât Rusia îşi continuă agresiunea armată (…) Sancţiunile sunt cele care frânează maşinăria militară a regimului”.

Unii analişti din Ucraina şi-au exprimat chiar teama că opiniile disidenţilor ruşi eliberaţi şi mediatizarea acestora ar putea influenţa politica occidentală faţă de Rusia, creând tensiuni cu Ucraina.

Maria Zolkina, cercetătoare la London School of Economics, a afirmat că va fi greu de cerut sancţiuni mai dure dacă simboluri ale speranţei democratice din Rusia cer relaxarea.

Kara-Murza. care a susţinut multă vreme sancţiunile anti-ruse, consideră că restricţiile impuse începând din 2022 nu trebuie să îi afecteze pe toţi ruşii, pentru a nu fi exploatate de propaganda Kremlinului, care afirmă că occidentalii îi urăsc pe ruşi pentru ceea ce sunt, nu pentru politica statului lor.

Iaşin, care a criticat chiar şi schimbul de deţinuţi de care a beneficiat şi el, este părere că Ucraina ar trebui să se aşeze la masa negocierilor, deoarece „situaţia este într-un impas sângeros, cu morţi de ambele părţi”.

După ce declaraţiile sale au provocat iritare, el şi-a reafirmat însă, într-o înregistrare video de două ore difuzată pe YouTube, opoziţia faţă de invazia „criminală şi barbară” a Rusiei în Ucraina. „Mi-am dat doi ani din viaţă pentru că am spus adevărul despre războiul din Ucraina. Nu sunt duşmanul vostru”, le-a transmis el ucrainenilor.

Ucrainenii, deziluzionați de opoziția rusă

AFP apreciază că astfel de tensiuni dovedesc în ce măsură s-au modificat de la începutul războiului aşteptările faţă de opoziţia rusă.

În februarie 2022, Zelenski spera că în Rusia se va manifesta o mişcare anti-război pentru răsturnarea lui Putin sau măcar pentru a-l convinge să renunţe la invazie. A doua zi după ce trupele ruseşti au intrat pe teritoriul ucrainean, el li s-a adresat în limba lor miilor de ruşi care ieşiseră în stradă pentru a protesta: „Vă vedem. Asta înseamnă că ne auziţi. (…) Luptaţi pentru noi, luptaţi împotriva acestui război”.

Protestele au fost reprimate rapid de autorităţile ruse; mii de critici au fost ameninţaţi, amendaţi sau închişi. După mai bine de doi ani, opoziţia rusă nu mai trezeşte simpatie în Ucraina, chiar dacă Kievul susţine că majoritatea ruşilor nu sunt de acord cu invazia.

Profesorul de politică rusă Sam Green de la King’s College din Londra explică acest sentiment: „Ucrainenii se tem pe bună dreptate că accentul pe visurile de democraţie rusă pot deturna atenţia de la ajutorul dat Ucrainei pentru a câştiga războiul”.

Kara-Murza a reacţionat la critici recunoscând că societatea rusă are o parte din „responsabilitatea pentru ceea ce face regimul Putin”. El a declarat pentru BBC că „nu putem să-l lăsăm pe Putin să câştige acest război. Ucraina trebuie să câştige, iar ţările occidentale trebuie să o susţină mai mult ca să se întâmple asta”.

Gheraşcenko, la fel ca mulţi compatrioţi de-ai ei, are o poziţie clară: „Este pur şi simplu drept ca Rusia să plătească pentru acest război. Ruşii trebuie să-şi asume o responsabilitate colectivă”.

• Schimbul de prizonieri cu Rusia are un „gust amar” pentru Amnesty: „un pas către extinderea impunității judiciare”