Ordonanța Trenuleț, adoptată tacit în Senat

Senatul a adoptat tacit, luni, Ordonanța Trenuleț aprobată de Executiv pe 30 decembrie 2024, care a generat critici din toate domeniile de activitate, fiind contestată de mediul de afaceri și de sindicatele care reprezintă angajații de la stat. Măsurile prevăd modificări în domeniul cheltuielilor publice, conform Agerpres.

Termenul de dezbatere și vot al Ordonanței era data de 2 martie. Cum termenul s-a împlinit duminică, nota de adoptare tacită a propunerii legislative a fost prezentată de președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, care a condus ședința de luni a plenului.

Adoptarea tacită este un mecanism parlamentar prin care un proiect de lege este adoptat fără a fi dezbătut, dacă nu este supus la vot într-un anumit termen.

Potrivit Ordonanței, măsurile fiscal-bugetare vizează un set de măsuri pentru asigurarea stabilității economice, gestionarea responsabilă a resurselor bugetare și menținerea controlului asupra cheltuielilor publice, ce vor avea ca impact reducerea cheltuielilor bugetare și creșterea veniturilor.

Măsurile au fost aprobate în contextul în care România și-a asumat, potrivit Planului bugetar pe termen mediu și lung, o traiectorie de reducere a deficitului bugetar de la 7,9% în 2024 la sub 3% în 2031.

Senatorii din opoziție și-au arătat nemulțumirea că Ordonanța Trenuleț nu a fost dezbătută în Senat. Senatoarea USR Violeta Alexandru consideră că lipsa dezbaterii este motivată „de frică”.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a atras atenția asupra abdicării de la „regulile parlamentarismului”, iar liderul senatorilor POT, Gheorghe Vela, a solicitat ca ordonanța să revină în comisii pentru a fi dezbătută.

Ordonanţa Trenuleț a fost aspru criticată de economiștii români, de sindicaliști, dar și de studenți și de persoane publice, fiind considerată o serie de „soluţii superficiale şi dăunătoare pentru o economie deja fragilă şi vulnerabilizată”.