VIDEO Guvernul a adoptat Ordonanța „trenuleț”, puternic contestată. Ciolacu: Nu este o ordonanță a austerității sau sărăciei, așa cum se spune la televizor / Ministrul Finanțelor: Situația nu e ușoară, înțelegem nemulțumirile

Guvernul a adoptat luni proiectul Ordonanței trenuleț, care a generat critici din toate domeniile de activitate, fiind aprig contestată de întreg mediul de afaceri și de către sindicatele care reprezintă angajații de la stat. Patronatele avertizează că prevederile actului normativ vor duce la scumpiri în lanț sau la închiderea unor afaceri.

UPDATE 15.00 Ședința de Guvern s-a terminat. Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, anunță principalele modificări.

Ministrul Finanțelor: Situația nu este ușoară, înțelegem nemulțumirile

„România are nevoie de o corectare amplă a nivelului de cheltuieli publice, iar această ordonanță ne ajută să intrăm într-o zonă de credibilitate, necesară pentru a corecta traiectoria bugetară (…) Avem nevoie și de reașezări fiscale în zona mediului privat. Situația nu este ușoară, înțelegem nemulțumirile”, a spus ministrul UDMR al Finanțelor.

Majoritatea măsurilor aprobate au rămas la fel ca în varianta de proiect. Există, însă, și câteva modificări:

• Așa numita „taxă pe stâlp” nu va mai fi de 1,5%, ci de 1%, prima plată urmând a fi făcută după 1 iulie 2025, iar a doua la 1 octombrie.
• Magistrații vor fi o categorie exceptată de la eliminarea diurnelor de 2% pe zi din salariul lor brut. Magistrații detașați vor primi în continuare diurna, fiind introdusă o limită de 300 de persoane care să beneficieze de acest privilegiu. Întrebat câți magistrați beneficiau până în acest moment de diurnă, Barna a răspuns: „Am cerut de la Ministerul Justiției o limitare a acordării acestui drept. Am primit această estimare de limitare până la 300 de persoane. Sunt deja detașați”.

Ședința de guvern a început la ora 13.00.

Pentru a justifica Ordonanța trenuleț, premierul Marcel Ciolacu a susținut că prognozele Comisiei Europene din noiembrie și datele Comisiei Naționale de Prognoză au fost mult mai pesimiste decât așteptările specialiștilor. Situația s-a deteriorat accelerat în majoritatea statelor UE începând cu a doua parte a lunii octombrie, iar acest lucru nu avea cum să ocolească România, spune premierul.

Ciolacu: Nu regret niciuna dintre aceste măsuri

Acesta susține că deficitul este ridicat în acest an deoarece cheltuielile au fost mai mari cu 69 de miliarde de lei, adică 3,92% din PIB față de ceea ce era prevăzut în buget.

„Însă niciun om de bună credință nu poate critica că am mărit pensiile de două ori și am eliminat inechitățile pentru 3,8 milioane de pensionari sau că am majorat salariile profesorilor, medicilor, polițiștilor sau militarilor. Nimeni nu poate contesta că a trebuit să acordăm bani în plus pentru a menține facturile la energie și gaze neschimbate pentru populație și economie, că am mărit fondurile pentru sănătate sau că am făcut investiții record în infrastructură. Toate împrumuturile au fost pentru a construi autostrăzi, școli și spitale și pentru a achita datoriile din urmă.

Nu regret niciuna dintre aceste măsuri, pentru că am făcut dreptate pentru milioane de oameni și am ajutat economia prin investiții majore”, a spus Ciolacu.

Ciolacu: Nu am de gând să fiu popular

„De aceea, am hotărât împreună cu partenerii de coaliție să adoptăm azi așa-zisa Ordonanță „Trenuleț” pentru a ține sub control deficitul bugetar în 2025, așa cum ne-am angajat în fața Comisiei Europene prin Planul Fiscal.

Această ordonanță nu este una a „austerității” sau „sărăciei” așa cum se spune la televizor. Austeritate a fost când s-au tăiat salarii cu 25%, când a crescut TVA de la 19 la 24% sau când s-au închis sute de școli și spitale”, a adăugat Ciolacu.

„Ca prim-ministru, sunt pregătit pentru orice critică. În acest mandat nu am de gând să fiu popular, ci să fiu extrem de eficient. Criticați-mă pe mine, dar lăsați România să meargă înainte și să se dezvolte. Nu se poate altfel!”, a mai spus Ciolacu.

Reamintim că deciziile care afectează mediul de afaceri au fost luate de pe o zi pe alta, fără nicio consultare, avertizează Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.

De asemenea, sindicatele se pregătesc de proteste și ieșiri în stradă. Primii care au ieșit în stradă, în Piața Victoriei, sunt angajaţii din sistemul penitenciar, poliţiştii și studenții, aceștia protestând chiar în timp ce Guvernul aprobă ordonanța.

Noi taxe și majorări

• Reinstituirea impozitului pe construcții, prin aplicarea unei cote de 1,5 % asupra valorii construcţiilor existente.
• Crește impozitul pe dividende: acesta va fi majorat de la 8% la 10%.
• Reducerea pragului de taxare pentru microîntreprinderi la 250.000 euro de la 500.000 euro din 2025 și la 100.000 euro din 2026.
• Eliminarea facilităților fiscale acordate IT-știlor, precum și angajaților din construcții, agricultură și industria alimentară începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.

Fără indexări, fără tichete și cu angajări înghețate

• Salariile bugetarilor rămân înghețate în 2025, la nivelul lunii noiembrie 2024.
• Sporurile și primele bugetarilor nu vor crește în 2025, ci vor rămâne la nivelul din noiembrie 2024.
• Bugetarii nu vor mai beneficia de tichete, cu excepția celor de creșă.
• Bugetarii care pleacă din instituțiile publice nu vor beneficia de compensarea în bani a concediilor neefectuate.
• Îngheață angajările la Stat. Excepția fac posturile unice vacante.
• Bugetarii nu vor beneficia în 2025 ajutoare sau indemnizaţii la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de muncă/serviciu ori la trecerea în rezervă.
• Voucherele de vacanțã scad la 800 lei de la 1.400 lei, în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, și vor fi acordate bugetarilor ale căror salarii de bazã nete din luna anterioarã acordãrii acestora sunt de pânã la 8.000 lei.

Decizii care afectează copiii, studenții și pensionarii:

• Pensiile nu mai cresc în 2025. Valoarea punctului de referință se menține la nivelul de 81 lei.
• Pensiile speciale nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei.
• Alocațiile copiilor nu vor mai crește în 2025, adică nu se vor mai indexa cu rata medie anuală a inflației.
• Cuantumul burselor pentru elevi nu crește
• Nu se va acorda nici în 2026 miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar de stat.
• Rentele viagere pentru sportivi se mențin la nivelul lunii decembrie 2024.
• Studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate beneficiază de tarif redus cu 90% pe transportul intern auto și pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a doar pe distanța/rutele dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care se află instituția, pe tot parcursul anului universitar. Același lucru și în ceea ce privește mijloacele de transport local în comun și transportul cu metroul.
• Reducerea tarifului pentru transportul local și metrou va fi micșorată de la 90% la 50%
• Valoarea costului standard pentru fondul de burse și protecție socială în lei/student se menține la nivelul aferent lunii noiembrie 2024.

Alte decizii:

• Subvenția alocată partidelor politice se diminuează cu 25% față de nivelul acordat în anul 2024.
• Înfiinţarea Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare se amână pentru 2026.
• Termenul pentru înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul Transportului Rutier se prorogă până la 31 decembrie 2025.