Sari direct la conținut

Organizația nucleară din Europa renunță la colaborarea cu cercetătorii ruși și le taie accesul la date. De ce se tem oamenii de știință

HotNews.ro
Organizația nucleară din Europa renunță la colaborarea cu cercetătorii ruși și le taie accesul la date. De ce se tem oamenii de știință
Foto: Shutterstock

Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) urmează să încheie colaborarea cu toți specialiștii afiliați unor institute de cercetare din Rusia, relatează revista Nature, excepție făcând cazul în care aceștia se vor muta în instituții din alte țări. Decizia urmează să intre în vigoare la 30 noiembrie. CERN a anunțat că va menține colaborarea cu Federația Rusă.

Oamenii de știință ruși, care lucrau pentru CERN, nu vor mai avea acces la datele organizației începând cu 1 decembrie 2024, urmând ca până la aceeași dată să predea și permisele de ședere în Franța sau Elveția. În caz contrar, aceștia urmează să fie expulzați.

CERN colaborează, în mod tradițional, cu cu JIRN (Institutul Unificat de Cercetări Nucleare) cu sediul în Dubna, la doar 120 de kilometri de Moscova. Această legătură va rămâne. 

Decizia de a nu întrerupe complet legăturile cu Rusia a stârnit disensiuni între cercetătorii de la CERN. Unii dintre aceștia, printre care și Boris Griniov,  reprezentantul Ucrainei în consiliul CERN, au catalogat continuarea colaborării ca pe „o mare greșeală”.

Pe de altă parte, îndepărtarea specialiștilor ruși ar putea fi o decizie cu efecte negative pentru CERN, subliniază Nature. Arnaud Marsollier, purtătorul de cuvânt al CERN a ținut să menționeze faptul că Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară, implicit oamenii de știință din cadrul acesteia, a fost și este implicată exclusiv în proiecte pașnice de cercetare.

Care ar fi consecințele încheierii colaborării cu Rusia?

În anul 2022, membrii consiliului CERN au condamnat războiul Rusiei în Ucraina și au solicitat introducerea unor restricții privind circulația materialelor și a oamenilor de știință între Rusia și Belarus pe de o parte, și CERN pe de alta.

Decizia întreruperii colaborării cu cele două state a survenit un an mai târziu, în 2023, atunci când 20 de cercetători din Belarus și-au încheiat contractele de colaborare cu CERN. 

În ceea ce privește oamenii de știință ruși, aceștia nu vor mai avea acces la datele organizației începând cu 1 decembrie 2024, urmând ca până la aceeași dată să predea și permisele de ședere în Franța sau Elveția. În caz contrar, aceștia urmează să fie expulzați.

„Plecarea specialiștilor ruși va lăsa un gol”, a declarat Hannes Jung, fizician în cadrul DESY, centrul național de cercetare științifică din Hamburg, citată de Nature. „Este o iluzie să îți imaginezi că locul acestora va fi luat, pur și simplu, de alți oameni de știință”, a adăugat cercetătoarea germană, cea care, ca membră a forumului Science4Peace a militat pentru ridicarea restricțiilor în ceea ce privește colaborarea științifică.

Pe de altă parte, conducerea CERN susține că tranziția va fi una relativ ușoară, atât vreme cât specialiștii ruși au avut doi ani la dispoziție pentru a se pregăti. În atare condiții, circa 90 dintre ei s-au alăturat deja unor institute care nu au legături cu Rusia, în timp ce mai puțin de 20 încă își caută un nou loc de muncă.

Rusia, deși nu a fost niciodată un membru cu drepturi depline al CERN, a contribuit anual cu circa 4,5 % din bugetul instituției. O sumă care urmează să fie suportată de restul țărilor membre odată cu ruperea oficială a colaborării.

Controversa unei colaborări cu Rusia

Încă din momentul declanșării invaziei ruse din Ucraina, conducerea CERN a fost prinsă între ciocan și nicovală. Mai exact, între cei care cereau o încetare completă a colaborării cu oameni de știință din Federația Rusă și cei care solicitau o distanțare față de politică, prin continuarea relațiilor cu aceștia.

Chiar și în prezent, părerile sunt împărțite, atâta vreme cât există voci care susțin că CERN nu s-a distanțat suficient de Rusia. Controversele au venit pe fondul deciziei statelor membre CERN de a vota împotriva încheierii colaborării cu cei 270 de specialiști din cadrul JIRN, institut de cercetare ale cărui fonduri sunt asigurate în proporție de 80% de statul rus.

Pe de altă parte, ITER, cel mai amplu proiect internațional de cercetare a fuziunii nucleare, a păstrat Rusia ca țară membră. Conform declarațiilor oficiale ale conducerii ITER, configurația organizației face imposibilă îndepărtarea unui stat membru.

O situație similară se regăsește și în cadrul European XFEL, institut de cercetare a laserelor din Schenefeld, Germania, care a blocat accesul partenerilor ruși la datele oficiale, însă a păstrat un parteneriat oficial cu Rusia.

Cei mai vehemenți sunt însă fizicienii ucraineni, cei care susțin că informațiile științifice obținute de cercetătorii de la JIRN sunt folosite în cadrul eforturilor de război. Aceștia au subliniat pentru Nature că, în ciuda faptului că JIRN susține că întreprinde cercetări în scopuri pașnice, institutul are legături puternice cu armata rusă.

Boris Griniov și Tatiana Hrinova, doi dintre fizicienii ucraineni din cadrul CERN, au subliniat chiar că JIRN a folosit datele științifice obținute de la Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară în cadrul unor experimente militare și ca institutul are legături cu mai multe companii ruse care fabrică rachete și muniție de război.

Este adevărat că CERN colaborează cu institute și centre de cercetare din țări care au legături cu diferite companii militare, au subliniat cei doi cercetători ucraineni, însă atunci când rachetele create la Dubna cu ajutorul JIRN cad peste oamenii nevinovați din Ucraina, atunci orice colaborare devine inacceptabilă, consideră cei doi fizicieni. 

INTERVIURILE HotNews.ro