Sari direct la conținut

[P] Cum a ajuns aerul condiționat să fie atât de popular în zilele noastre

Smile Media
Cum a ajuns aerul condiționat să fie atât de popular în zilele noastre, Foto: Unsplash.com
Cum a ajuns aerul condiționat să fie atât de popular în zilele noastre, Foto: Unsplash.com

Aerul condiționat, adesea prescurtat ca AC reprezintă, înainte de orice, procesul de îndepărtare a căldurii dintr-un spațiu închis. Acest lucru s-a dorit pentru a obține un mediu interior mai confortabil. La începuturi, acestal a fost denumit „răcire de confort” sau „controlul strict al umidității aerului interior”.

În prezent, denumirea este folosită pentru aparatele care răcesc locuințele și asigură confortul la locurile de muncă, iar majoritatea cunoscuților tăi dețin deja un astfel de dispozitiv. Mai mult, astăzi acesta poate fi folosit nu numai ca să aducă temperatura la un nivel suportabil în zilele toride de vară, ci și ca să producă căldură, în special în sezonul rece, când gradele cu minus de afară se resimt și în locuințe.

Răcirea poate fi realizată folosind un „aer condiționat” mecanic sau o varietate de alte metode, inclusiv răcirea pasivă sau răcirea ventilată. Aparatele atât de populare astăzi folosesc o supapă de inversare pentru a le permite să încălzească și, de asemenea, să răcească un spațiu închis.

Aparatele care folosesc de obicei refrigerare cu compresie a vaporilor variază în dimensiune de la unități mici, utilizate în vehicule sau camere individuale, până la unități masive care pot răci clădirile mari.

Când a apărut această nevoie?

Ei bine, vei fi uimit să afli că nevoia de a răci spațiile calde datează din preistorie. Clădirile egiptene antice foloseau o mare varietate de tehnici pasive de climatizare. Acestea s-au răspândit din Peninsula Iberică prin Africa de Nord, Orientul Mijlociu și India de Nord.

În 1558, Giambattista della Porta a descris o metodă de răcire a gheții la temperaturi mult sub punctul său de îngheț prin amestecarea acesteia cu nitrat de potasiu (numit atunci „nitru”).

În 1620, Cornelis Drebbel a demonstrat „Transformarea verii în iarnă” pentru James I al Angliei, înghețând o parte a Marii Săli a palatului Westminster Abbey cu un aparat format din jgheaburi și cuve.

Contemporanul lui Drebbel, Francis Bacon, într-o carte publicată mai târziu în același an, a descris întâmplarea drept „experiment de congelare artificială”. El a observat că azotul sau sarea, atunci când sunt adăugate la zăpadă sau gheață, intensifică temperatura scăzută a acestora.

În 1758, cunoscutul Benjamin Franklin, alături de un profesor de chimie numit John Hadley, au efectuat un experiment pentru a explora principiul evaporării ca mijloc de a răci rapid un obiect. Cei doi au ajuns la concluzia potrivit căreia acest experiment oferă „posibilitatea înghețării unui om până la moarte într-o zi caldă de vară.”

Secolul al XIX-lea a inclus o serie de evoluții în tehnologia compresiei. În 1820, omul de știință și inventatorul englez Michael Faraday a descoperit că lichefierea și comprimarea amoniacului ar putea răci aerul atunci când amoniacul lichefiat era lăsat să se evapore.

Cum a evoluat tehnologia în acest caz?

Tehnicile pasive au rămas larg răspândite până în secolul al XX-lea, când s-au demodat, fiind înlocuite de cele electrice.

Folosind informații din studiile de inginerie ale clădirilor tradiționale, tehnicile pasive sunt reînviate și modificate pentru proiectele arhitecturale din secolul al XXI-lea.

Acum, aparatele permit temperaturii mediului interior al clădirii să rămână relativ constantă Acest lucru se întâmplă independent de schimbările condițiilor meteorologice externe. Ele permit, de asemenea, ca oamenii să trăiască confortabil în părțile mai fierbinți ale lumii.

La fel ca în cazul altor aparate de uz casnic, și cele de răcire au fost dezvoltate pentru a oferi cât mai mult confort și a consuma cât mai puțină energie.

De ce ar trebui să avem grijă cu aparatele de aer condiționat

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), începând cu 2018, au fost instalate 1,6 miliarde de unități de răcire a aerului. Asta a reprezentat aproximativ 20% din consumul de energie electrică în clădiri la nivel global. Numărul este estimat să crească la 5,6 miliarde până în 2050.

Organizația Națiunilor Unite a cerut ca tehnologia folosită de aceste aparate să devină mai sustenabilă pentru a atenua schimbările climatice. Ei oferă ca alternative:

  • răcirea pasivă;
  • utilizarea unui ventilator;
  • răcirea evaporativă;
  • umbrirea selectivă;
  • dispozitivele de captare a vânturilor și o mai bună izolare termică

S-a dovedit că agenții frigorifici precum R-12 și, respectiv, R-22, utilizați în aparatele de răcire, au cauzat daune stratului de ozon. Problemele apar din cauza evacuării agentului frigorific în atmosferă. Acest lucru se întâmplă mai ales în timpul reparațiilor la aparatele de AC.

De cealaltă parte, agenții frigorifici HFO, utilizați în unele, dacă nu în majoritatea echipamentelor noi, sunt mult mai blânzi cu mediul înconjurător. Fie că vrei să montezi în locuința ta un aer condiționat de 12 000 BTU sau 18 000 BTU, ai grijă ca tehnologia pe care ele o folosesc să fie cât mai modernă.

Îți poți comanda un aparat de aer condiționat care să protejeze natura, dar care să-ți ofere și confort în zilele călduroase. Consultă ofertele online și citește caracteristicile tehnice ale aparatelor înainte să decizi care este cel potrivit pentru tine.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro