[P] FIV pentru femeile cu rezervă ovariană mică: tratament individualizat, șanse reale
Conform studiilor cercetătorilor, ovarele îmbătrânesc mai repede decât alte organe, iar odată cu vârsta, scade atât numărul cât și calitatea ovocitelor. Acest declin afectează fertilitatea și duce, în cele din urmă, la menopauză, în jurul vârstei de 50 de ani. În ultimii ani, tot mai multe femei amână sarcina până la 30-40 de ani și se confruntă cu infertilitatea. Testele de rezervă ovariană oferă o evaluare utilă a potențialului reproductiv rămas.
Rezerva ovariană reprezintă totalitatea foliculilor ovarieni capabili să răspundă la stimularea hormonală și să contribuie la conceperea unui copil. Aceasta reprezintă un indicator esențial al potențialului reproductiv feminin și variază semnificativ de la o persoană la alta, indiferent de vârstă. La fiecare ciclu menstrual, un număr de foliculi este folosit și, chiar dacă nu toți ajung la ovulație, acest proces duce treptat la scăderea rezervei ovariene.
În unele cazuri, femei tinere, chiar în jurul vârstei de 20-30 de ani, pot prezenta o rezervă ovariană semnificativ redusă — situație care poate compromite sever capacitatea de concepție pe cale naturală. În aceste condiții, este esențială intervenția timpurie prin tratamente de reproducere asistată, adaptate specific la particularitățile fiecărei paciente.
Protocolul FIV dedicat pacientelor cu rezervă ovariană scăzută
Tratamentul de fertilizare in vitro pentru femeile cu rezervă ovariană redusă se aplică și la clinica FIV Embryos unde medicii de specialitate oferă o abordare personalizată și multidisciplinară, axată pe următoarele obiective:
- Stimulare ovariană controlată cu protocoale specifice, adaptate la profilul hormonal și ecografic al pacientei, pentru a obține un număr cât mai mare de ovocite mature, cu potențial de fertilizare
- Monitorizare strictă și evaluare ecografică pentru optimizarea momentului de declanșare a ovulației și a puncției ovariene
- Fertilizare in vitro și cultură embrionară avansată, utilizând tehnologii de ultimă generație pentru selectarea celor mai viabili embrioni
- Transfer embrionar în fereastra optimă de implantare, determinată prin evaluarea endometrului și prin teste de receptivitate endometrială
- Sprijin hormonal și psihologic pe întreaga durată a procesului, pentru a susține atât implantarea cât și evoluția ulterioară a sarcinii.
Prin acest tratament complex se pot maximiza șansele de succes în condiții de rezervă ovariană limitată, oferind pacientelor un parcurs terapeutic bazat pe date științifice actuale, experiență clinică avansată și tehnologie reproductivă de vârf.
Potrivit medicilor, vârsta femeii este principalul factor care influențează succesul fertilizării in vitro sau al inseminării, în condițiile în care spermograma partenerului masculin este normală.
Rezerva ovariană începe să scadă semnificativ cu 10 ani înainte de menopauză. De exemplu, dacă menopauza apare la 45 de ani, scăderea rezervei poate începe încă de la 35 de ani. Prezența menstruațiilor regulate nu reflectă în mod real potențialul fertil, de aceea, femeile care își doresc un copil la 37-40 de ani trebuie să se adreseze unui specialist în infertilitate, fără a întârzia evaluarea rezervei ovariene.
Congelarea ovocitelor este o opțiune recomandată femeilor aflate la o vârstă reproductivă avansată, care nu intenționează să-și întemeieze o familie în viitorul apropiat. Această metodă permite conservarea potențialului fertil pentru momentul în care vor dori să devină mame. În decizia de crioprezervare, un criteriu esențial este și evaluarea rezervei ovariene.
Pentru măsurarea rezervei ovariene sunt necesare teste de sânge, pentru a măsura nivelurile mai multor tipuri de hormoni. Testele pentru hormon foliculostimulant (FSH), hormon luteinizant (LH) și estradiol (E2) se efectuează în ziua a doua sau a treia a ciclului menstrual și oferă informații despre funcția ovariană. FSH și LH sunt hormoni ai glandei pituitare care reglează creșterea și ovulația ovocitului, în timp ce estradiolul reflectă activitatea foliculară. Valorile lor variază în funcție de ziua ciclului.
Testul AMH (hormon Anti-Müllerian), spre deosebire de celelalte, nu depinde de faza ciclului menstrual și este cel mai fiabil indicator al rezervei ovariene; nivelul de AMH scade treptat odată cu vârsta. De asemenea, se poate verifica rezerva ovariană și prin ecografie, efectuată de obicei în primele cinci zile de la menstruație. Numărarea foliculilor se realizează transvaginal sau transabdominal.
Numărul de foliculi antrali se determină ecografic prin identificarea foliculilor de 3-10 mm din ovare. Acesta este un indicator esențial al rezervei ovariene și al răspunsului la stimularea hormonală. Un număr scăzut de foliculi (sub 8–10 în total) sugerează o rezervă ovariană redusă și șanse mai mici de succes în FIV.
