Pachetul anti-somaj al UE: facilitati fiscale, reguli in legislatie, reducerea restrictiilor la angajarea "strainilor" europeni. Expertii contraataca: politicile "ieftine" nu vor aduce mai multe joburi

Cu 4 milioane de locuri de munca vacante si peste 24 de milioane de someri, tari lovite de austeritate si cu mari constrângeri bugetare, Comisia Europeana le cere guvernelor din Statele Membre sa ia masuri pentru ca economiile lor sa produca joburi prin pachetul privind ocuparea fortei de munca anuntat miercuri la Strasbourg.

Somajul in UE atinge niveluri-record, iar perspectivele economice pentru urmatoarele luni sunt sumbre, sustine Executivul UE. „Nivelul actual al somajului in UE este dramatic si inacceptabil. Crearea de locuri de munca trebuie sa devina cu adevarat o prioritate europeana”, a declarat Laszlo Andor, comisar UE pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune.

Prin pachetul privind ocuparea fortei de munca Comisia Europeana le cere statelor membre sa ia masuri la nivel national:

– FISCALITATE: stimularea cererii pe piata muncii prin: subventii pentru angajarile care presupun crearea de noi locuri de munca, o reorientare fiscala (neutra din punct de vedere bugetar) dinspre impozitarea veniturilor salariale inspre taxele de mediu sau sustinerea activitatilor independente;

– JOBURI VERZI: exploatarea zonelor cu potential de creare de locuri de munca pentru viitor: economia ecologica, in cadrul careia s-ar putea crea 20 de milioane de joburi pâna in 2020

– JOBURI in SANATATE: planificare si prognoze mai bune pentru forta de munca din domeniul sanatatii, pentru a corela mai bine cererea si oferta de specialisti. in 2010 erau in jur de 17.1 milioane de locuri de munca in sectorul asistentei medicale, care a reprezentat 8% din totalul locurilor de munca in UE. Chiar si in timpul crizei economice cererea de munca in sectorul de sanatate a continuat sa creasca. Vor exista aproximativ 7 milioane de locuri de munca suplimentare in acest domeniu pâna in anul 2020 ca urmare a nevoilor de inlocuire.

– JOBURI NECALIFICATE: consultare privind posibilitatile de angajare in domeniul serviciilor destinate persoanelor si gospodariilor;

– JOBURI INALT CALIFICATE: cresterea angajarilor fortei de munca inalt calificate in domeniile IT si telecomunicatii si promovarea competentelor digitale. Estimarile arata ca pe durata crizei numarul angajarilor a crescut in acest domeniu cu 3%;

– LEGISLATIE: asigurarea utilizarii unor acorduri contractuale corespunzatoare pentru a impiedica folosirea excesiva a altor contracte decât cele standard;

– SALARII: stabilirea unor salarii decente si care sa poata fi sustinute pe termen lung si evitarea capcanei salariilor scazute.

Masuri pentru piata europena unica a muncii

Comisia Europeana insista pe noua propunere de directiva prin care trebuie scoase toate piedicile juridice si practice din calea liberei circulatii a lucratorilor:

Imbunatatirea transferabilitatii drepturilor de pensie, a tratamentului fiscal al lucratorilor transfrontalieri sau a nivelului de constientizare a drepturilor si obligatiilor.
Toate statele membre trebuie sa permita „exportarea” prestatiilor de somaj pentru persoanele aflate in cautarea unui loc de munca intr-o alta tara (pentru o perioada de pâna la 6 luni).
Guvernele statelor membre trebuie sa elimine restrictiile privind accesul pe piata fortei de munca pentru lucratorii din Bulgaria si România si sa le permita celor care vin din alte tari UE sa aiba acces la locurile de munca din sectorul public;
Transformarea portalului EURES – pentru cei care cauta de lucru in UE – intr-un instrument european de plasament si recrutare si prevede (incepand cu 2013) crearea unor aplicatii online inovatoare, care sa le ofere instantaneu utilizatorilor o harta europeana clara a ofertelor europene de locuri de munca.

10% rata somajului in UE, peste 22% in randul tinerilor

Rata somajului in UE 27 a fost, la sfârsitul lunii februarie 2012, de 10,2% si cu 0,6 procente mai mare in zona euro, potrivit statisticilor oficiale ale UE. Cele mai dramatice cifre au fost inregistrate in Spania (23,6%) si in Grecia (21%), tarile baltice (Lituania, Estonia si Letonia) au avut cea mai buna recuperare si au redus somajul cu doua trei procente.

Cele mai scazute rate ale somajului sunt inregistrate in Austria (4,2%), Olanda (4,9%), Luxemburg (5,2%). In Romania, rata somajului era de 7,1%, in Bulgaria de 12,4%.

Rata somajului in randul tinerilor de pana in 25 de ani a fost de 22,4% la nivelul UE, cu Spania si Grecia unde acest indicator a ajuns la 50,5, respectiv 50,4%.

Problemele legate de somajul in randul tinerilor nu sunt doar ale „suspectilor de serviciu”, Spania sau Italia. Aproape un sfert din tinerii sub 25 de ani nu au joburi si nici nu se afla intr-o forma de educatie in Franta, Suedia si Marea Britanie, apreciaza John Springford, de la Centrul pentru Reforma Europeana (CRE) intr–un studiu legat de combaterea somajului in randul tinerilor.

El sustine ca multe guverne continua sa actioneze cu politici „ieftine”, putin probabil eficiente in recesiune. Springford da exemplul Frantei care a crescut procentul de tineri pe care marile companii trebuie sa-l aiba pentru a evita o taxa de penalizare, in timp ce Spania ofera facilitati fiscale pentru IMM-urile care angajeaza tineri.

„Este putin probabil ca astfel de scheme sa ajute: ele sunt limitate la dimensiunile speciale ale companiilor, mentin costurile scazute pentru contribuabil si aduc locuri de munca limitate. Mai mult, au efecte secundare nedorite. De exemplu, metoda prin care firmele care primesc stimulente pentru a schimba angajatii batrâni cu cei mai tineri nu va face nici o diferenta in rata somajului, pentru ca cei care isi pierd joburile vor beneficia de compensatii de somaj. Penalizarile aplicate in Franta pot determina firmele sa fie mai putin productive, fortandu-le sa ia angajati mai putin calificati”, sustine expertul CRE.

O solutie este educatia. „Cel mai bun mod de combatere a somajului in rândul tinerilor intr-o criza este de a investi in competente oamenilor ceea ce inseamna doua lucuri: scoate anumiti tineri de pe piata muncii si ii ajuta pe altii sa-si gaseasca joburi mai usor, relaxind competitia. In al doilea rand imbunatateste competentele celor tineri care, odata ce cererea isi revine, ajuta la crestere economica”.

Din nou exemplul Frantei. Daca Franta creste pina la 50% proportia tinerilor implicati in educatie si training acest lucru va echivala cu reducerea a o treime din numarul celor care aplica la joburi usurind astfel presiunea pe piata muncii.