Papa Francisc, suveranul contestat de conservatori care a reformat Biserica Catolică și a declarat „toleranța zero” față de abuzurile sexuale din biserică

Încă de la începutul pontificatului său, Papa Francisc care, potrivit unui anunț al Vaticanul, a murit luni, și-a arătat deschiderea și dorința de abordare a unor teme tabu în Biserica Catolică, precum abuzurile sexuale din cadrul ei, dar și incluziunea femeilor şi persoanelor LGBT+.

Chiar și în ultima sa apariție publică, duminică, de Paște, în mesajul său transmis întregii lumi, Suveranul Pontif a abordat subiecte grele, precum pacea din Țara Sfântă și din Orientul Mijlociu. El a făcut un apel ca „lumina Paștelui ne îndeamnă să dărâmăm barierele care ne despart”.

Aceste bariere nu sunt doar fizice, ci și politice, economice și spirituale, a spus el, îndemând națiunile să își folosească resursele nu pentru reînarmare, ci pentru a combate foametea, pentru a investi în dezvoltare și „pentru a avea grijă unii de alții”.

Ultimul său gând a fost că, în acest an jubiliar, Paștele poate fi, de asemenea, o ocazie potrivită pentru eliberarea prizonierilor de război și a prizonierilor politici.

Reformele Papei

Încă de la începutul pontificatului său, Papa Francisc a fost atacat de conservatori fiindcă și-a arătat deschiderea și dorința de abordare a unor teme tabu în Biserica Catolică, precum abuzurile sexuale din cadrul ei, dar și incluziunea femeilor şi persoanelor LGBT+.

De asemenea, Papa Francisc a impus reforme majore și în ceea ce priveşte finanţele Vaticanului, sistemul devenind mai transparent. La venirea sa, congregaţii şi dioceze erau afectate de corupţie, în special în Africa. În plus, Vaticanul se afla într-o situaţie financiară delicată, din cauza crizei economice. Francisc a promovat compasiunea, nu excluderea, iertarea, nu pedeapsa, şi o mai mare deschidere a bisericii, potrivit descopera.ro.

Primul pas pe care Papa l-a făcut pentru schimbarea aparatului administrativ de la Vatican a fost în 2013, prin constituirea unui grup de opt cardinali care să-l sfătuiască privitor la guvernarea Bisericii şi care să evalueze reformele.

În 2021, Papa Francisc a lansat ceea ce unii descriu drept cea mai ambițioasă încercare de reformă a Bisericii Catolice din ultimii 60 de ani. Ea a constat într-un proces de doi ani în care fiecare parohie catolică din întreaga lume a fost consultată cu privire la direcția viitoare a Bisericii.

În 2023, Papa a anunțat că le va permite pentru prima dată femeilor să voteze la o întâlnire a episcopilor catolici din întreaga lume, o premieră istorică. În trecut, femeile aveau voie să participe la adunare doar ca observatori.

În același an, el a declarat că Biserica Catolică este deschisă tuturor, inclusiv membrilor comunităţii gay, pe care are datoria de a-i însoţi pe calea personală a spiritualităţii, dar în cadrul propriilor reguli. Suveranul Pontif a mai spus atunci că preoţii Bisericii trebuie să fie alături de toţi oamenii, inclusiv de cei care nu se conformează regulilor, cu răbdarea şi iubirea unei mame.

Tot în 2023, Vaticanul a anunţat, într-o hotărâre istorică aprobată de Papa Francisc, că preoţii romano-catolici pot oficia binecuvântări ale cuplurilor de acelaşi sex, atât timp cât aceste binecuvântări nu fac parte dintre ritualurile sau liturghiile obişnuite ale Bisericii.

„Toleranța zero” față de abuzurile sexuale din Biserica Catolică

Mai multe rapoarte care detaliază zeci de ani de abuz sexual, eșecuri sistemice și mușamalizări în mai multe țări au fost publicate de când Papa Francisc a devenit în 2013 liderul Bisericii Catolice.

El a luat o poziție fermă asupra problemelor de acest gen și a introdus unele reforme. În 2019, Papa a abolit regulile de secretizare ale Vaticanului pentru cazurile de abuz sexual și a pus în aplicare noi reguli care au făcut obligatoriu, pentru prima dată, pentru toate eparhiile să instituie sisteme de raportare a abuzurilor și mușamalizărilor.

În 2021, Papa Francisc a emis cea mai amplă revizuire a legii Bisericii Catolice din ultimele patru decenii, insistând ca episcopii să ia măsuri împotriva clericilor care abuzează minori și adulți vulnerabili.  Regulile cereau, de asemenea, măsuri împotriva preoților care comit fraude sau încearcă să hirotonească femei. Abordând subiectul, Papa Francisc a spus că nu crede că celibatul a jucat un rol în cauzarea abuzului.

Biserica Catolică trebuie să trateze cazurile de agresiune sexuală cu „toleranţă zero”, reafirma Papa Francisc într-un interviu acordat canalului portughez al CNN în 2022. Ca urmare a acțiunilor repetate ale Papei, zeci de clerici implicați în cazurile de abuz sexual și-au depus demisia sau au fost trimiși la închisoare.