Papa Francisc a murit în a doua zi de Paște. Anunțul făcut de Vatican / Când și unde va fi înmormântat / Reacții din România și din lume
Papa Francisc, primul lider latino-american al Bisericii Romano-Catolice, a murit, a anunțat Vaticanul luni într-o declarație video, punând capăt unei domnii adesea turbulente, marcată de diviziuni și tensiuni, în timp ce încerca să revizuiască instituția, relatează Reuters.
Papa avea 88 de ani și suferise de diverse afecțiuni în cei 12 ani de papalitate.
Principalele reacții și evenimente după moartea Papei, LIVETEXT:
De la începutul pontificatului său, Papa Francisc a vrut să se rupă de predecesorii săi, îndreptând Biserica către cei mai săraci și apărând o instituție deschisă tuturor, scrie France 24 în deschiderea unui material în care îl descrie pe regretatul papă argetinian drept un reformator care a rămas „în tradiție”.
Președintele Donald Trump a anunțat că el și prima doamnă a SUA, Melania Trump, se vor deplasa la Roma pentru funeraliile Papei Francisc. Presa din Italia vehiculează ziua de sâmbătă, 26 aprilie, ca posibilă dată pentru înmormântarea Suveranului Pontif.
Ținta multor critici, Jorge Bergoglio, care a murit în Lunea Paştelui, la vârsta de 88 de ani, şi-a lăsat amprenta asupra timpului său. Prin personalitatea şi poziţiile sale clare, notează Le Point, care prezintă cinci motive pentru care Papa Francisc va rămâne în istorie.
Vaticanul a publicat luni dorințele testamentare ale Papei Francisc privind locul de înmormântare. Suveranul Pontif cere să fie îngropat „în pământ”, într-un mormânt „simplu, fără decoraţiuni speciale”, în Bazilica Papală Santa Maria Maggiore din Roma.
Papa Francisc a murit în urma unui accident vascular cerebral și a unui stop cardiac, a anunțat oficial Vaticanul în seara zilei de luni, 21 aprilie. Potrivit aceleiași surse, accidentul vascular cerebral a dus la comă și, ulterior, la un stop cardiac ireversibil.
În Piața Sfântul Petru, luni seară, Vaticanul a recitat rugăciuni din Rozariu, în prima comemorare publică după moartea Papei Francisc.
Comemorarea a fost condusă de cardinalul Mauro Gambetti, arhiereu al Bazilicii Sfântul Petru, potrivit News.ro.
Prima citire a fost rostită de sora Raffaella Petrini, preşedinta Statului Cetăţii Vaticanului şi una dintre femeile cu cel mai înalt rang la Vatican.
Când a fost, în 2019, în România, Papa Francisc a intrat într-unul dintre cele mai sărace cartiere ale orașului transilvan Blaj, unde a ținut un discurs încremenitor. A făcut „un gest de umanitate dincolo de puterea noastră de înțelegere”, spun astăzi, într-un dialog cu HotNews, câțiva reprezentanți ai comunității rome din România.
În România, comunitatea romano-catolică se pregătește să îi aducă Papei Francisc un ultim omagiu prin celebrări speciale de rugăciune. Prima slujbă anunțată oficial va avea loc luni seară, la București. Arhidieceza Romano-Catolică de București a transmis că, începând cu ora 18:30, la Catedrala Sfântul Iosif va fi oficiată o liturghie cu prohod.
Cristian Tudor Popescu a vorbit despre moartea Papei Francisc în două mesaje postate pe Facebook, luni, iar unul dintre ele a menționat și întâlnirea pe care au avut-o Suveranul Pontif și vicepreședintele SUA în duminica Paștelui.
Un mesaj a transmis și Casa Regală a României, care a declarat că „Majestatea Sa Custodele Coroanei și Principele Consort au aflat cu nespusă tristețe vestea trecerii la Domnul a Sanctității Sale Papa Francisc”.
„Plecat dintre noi în Lunea Albă, a doua zi a sfintei sărbători de Paște, Papa Francisc a fost un exemplu de credință, umanitate, dăruire și har, pentru oamenii de pe tot întinsul globului, indiferent de religia lor, mai ales pentru cei aflați în nevoie. Suveranul Pontif a avut România în inima sa, iar acest lucru se simțea de fiecare dată când vorbea despre țara sau oamenii noștri. Majestatea Sa și Alteța Sa Regală păstrează vii în suflet și cuget fiecare dintre clipele petrecute alături de Papa Francisc, la București, la Blaj și la Vatican, clipe pline de candoare, de modestie, de generozitate și bunătate sufletească. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, se arată în mesajul publicat sâmbătă pe pagina de Facebook a Familiei Regale a României.
Trupul neînsuflețit al Papei Francisc ar putea fi mutat la Bazilica Sfântul Petru începând de miercuri, pentru ca publicul să îi poată aduce un ultim omagiu, a anunțat luni purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni. O decizie formală în acest sens urmează să fie luată marți de un grup de cardinali reuniți la Vatican, a precizat Bruni.
Președintele Volodimir Zelenski a deplâns moartea Papei Francisc și a amintit că acesta „s-a rugat pentru pace în Ucraina și pentru ucraineni”.
„Suferim alături de catolici și de creștini”, a mai declarat liderul ucrainean, citat de AFP.
Și președintele american Donald Trump a transmis luni un mesaj de condoleanțe după moartea Papei Francisc.
„Odihnească-se în pace Papa Francisc! Dumnezeu să-i binecuvânteze pe el și pe toți cei care l-au iubit!”, a scris Trump, potrivit BBC.
Președintele rus Vladimir Putin a transmis condoleanțe la trecerea în neființă a Papei Francisc, a anunțat luni Kremlinul, informează Reuters.
Primarul Parisului, Anne Hidalgo, a anunţat că Turnul Eiffel nu va fi luminat în cursul serii de luni, pentru a „onora memoria” Papei Francisc, notează News.ro.
Pentru a onora memoria Suveranului Pontif, primarul Parisului a anunţat, de asemenea, că va propune ca un loc din Orașul Luminilor să îi poarte numele.
Spania a decretat trei zile de doliu oficial după moartea papei Francisc, a anunțat luni ministrul președinției, justiției și relațiilor parlamentare Felix Bolanos, potrivit AFP și Agerpres.
„Suntem foarte întristați de moartea unui om bun și a unui mare papă”, a afirmat el într-o declarație solemnă, subliniind că pontificatul lui Francisc „a marcat un elan renovator și reformist pentru Biserica Catolică, care va lăsa o amprentă în Istorie’”.
Felix Bolanos a omagiat memoria unui „papă care s-a remarcat în lupta împotriva inegalităților, nedreptăților, prin lupta sa împotriva schimbărilor climatice și prin preocuparea sa pentru cei aflați la periferia” societății.
„Din acest motiv, guvernul spaniol s-a simțit întotdeauna apropiat de misiunea sa și de valorile sale, în special apărarea păcii, mizând întotdeauna mai degrabă pe dialog și soluția diplomatică decât pe conflict”.
El a amintit de asemenea acțiunea acestuia ”pentru apărarea drepturilor omului și a dreptului internațional al persoanelor migrante, victime ale traficului” de persoane, citând și ”războiul în Ucraina, conflictul în Palestina și orice conflict armat care devastează planeta”.
Papa Francisc „cunoștea perfect realitatea țării noastre. El ne iubea și noi îl iubeam, pe el și ceea ce a însemnat” pontificatul său, a adăugat ministrul spaniol.
Conducerea Primăriei Miercurea Ciuc a anunțat luni că va propune ca drumul parcurs de Papa Francisc la Șumuleu Ciuc până la altarul de unde a oficiat Liturghia Pontificală, în anul 2019, să îi poarte numele, transmite Agerpres.
„A plecat un mare papă”, a spus Fabio Malvesi, încă în stare de șoc, la fel ca mulți dintre credincioșii și turiștii care s-au adunat în Piața Sfântul Petru de la anunțul de luni dimineață al morții subite a Papei Francisc, la vârsta de 88 de ani, scrie AFP.
Papa Francisc l-a primit pe vicepreședintele SUA JD Vance în duminica Paștelui, cu doar câteva ore înainte de moarte, o întâlnire remarcabilă între șeful Bisericii Catolice, care a criticat în mai multe rânduri politicile administrației Trump, și un politician care a criticat public unele dintre învățăturile sociale ale bisericii, scrie Washington Post.
Liderii lumii transmit mesaje de condoleanțe după moartea Papei Francisc.
Pentru conservatorii bisericii a fost prea liberal, iar pentru progresiști, prea prudent. Adversarii Papei decedat la 88 de ani au mizat pe suferințele fizice, dar hotărârea i-a rămas de fier, „un preot nemilos” cum i-au zis dușmanii.
Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Românespune că a primit cu „adâncă tristeţe” vestea trecerii din această lume a Papei Francisc, „o venerabilă şi bine-cunoscută personalitate a creştinătăţii contemporane, al cărui Pontificat lasă o amprentă profundă asupra istoriei recente a Bisericii Romano-Catolice”.
„Eminenţa Voastră, am primit, cu adâncă tristeţe, vestea trecerii din această lume a Papei Francisc, o venerabilă şi bine-cunoscută personalitate a creştinătăţii contemporane, al cărui Pontificat lasă o amprentă profundă asupra istoriei recente a Bisericii Romano-Catolice. Împărtăşim durerea provocată de această pierdere şi adresăm condoleanţe întregii Biserici Romano-Catolice. Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Care este Învierea şi Viaţa (cf. Ioan 11, 25), să odihnească sufletul Papei Francisc în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi”, a scris Patriarhul Daniel într-un mesaj transmis de către Patriarhul Daniel decanului Colegiului Cardinalilor de la Vatican, Giovanni Battista Re.
Conclavul pentru alegerea unui nou papă trebuie să înceapă în Capela Sixtină de la Vatican, conform regulilor, nu mai devreme de 15 zile și nu mai târziu de 20 de zile după deces, scriu Reuters și AFP.
Încă de la începutul pontificatului său, Papa Francisc care, potrivit unui anunț al Vaticanul, a murit luni, și-a arătat deschiderea și dorința de abordare a unor teme tabu în Biserica Catolică, precum abuzurile sexuale din cadrul ei, dar și incluziunea femeilor şi persoanelor LGBT+.
Liderii politici din România au reacționat luni, în a doua zi de Paște, la aflarea veștii că Suveranul Pontif a murit la vârsta de 88 de ani.
Preotul catolic Francisc Doboş spune că moartea Papei Fancisc nu e un moment trist, chiar dacă, în mod normal, este un moment de doliu, dar nu neapărat trist, fiind în această dimensiune a Învierii lui Hristos. „Papa Francisc a rămas mereu acelaşi om direct, deschis, generos şi apropiat de oameni”, a spus Francisc Doboș, citat de News.ro
Reacția președintelui interimar al României, Ilie Bolojan: „Am aflat cu profundă durere despre trecerea în neființă a Sanctității Sale Papa Francisc. În aceste momente de doliu și de tristețe profundă, le transmit condoleanțe catolicilor din România și din întreaga lume, precum și tuturor celor pentru care Papa Francisc a fost un far spiritual călăuzitor. El a fost un simbol al umilinței, al compasiunii și al angajamentului neclintit față de pace și de justiție socială. Înaltpreasfințitul Papa Francisc a fost și un prieten prețios care a prețuit profund esența spirituală a poporului român. Să se odihnească în pace”.
Anunțul Vaticanului despre moartea Papei Francisc
„Dragi frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să anunț decesul Sfântului Părinte Francisc”, a anunțat cardinalul Kevin Farrell pe canalul de televiziune al Vaticanului.
„La ora 7:35 în această dimineață, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui”.
„Întreaga sa viaţă a fost dedicată slujirii Domnului şi bisericii Sale. El ne-a învăţat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj şi dragoste universală, mai ales în favoarea celor mai săraci şi mai marginalizaţi. Cu o imensă recunoştinţă pentru exemplul său de adevărat ucenic al Domnului Iisus, încredinţăm sufletul Papei Francisc iubirii infinite de milă a Dumnezeului Unic şi Treinic”, a mai spus cardinalul.
Decesul a survenit la o zi după ce papa a avut prima sa apariție publică prelungită de când a fost externat, pe 23 martie, după o spitalizare de 38 de zile pentru pneumonie.
Duminică, în ziua de Paște, Francisc a intrat în Piața Sfântul Petru într-un papamobil în aer liber, la puțin timp după prânz, salutând mulțimea care îl aclama. El a oferit, de asemenea, o binecuvântare specială pentru prima dată de la Crăciun.
Lung șir de probleme de sănătate
Liderul Bisericii Catolice a fost internat mai bine de o lună, începând din 14 februarie, la spitalul Gemelli din Roma, unde a fost diagnosticat cu dublă pneumonie.
Suveranul Pontif avea o infecție respiratorie de la începutul lunii februarie. Ulterior, el a fost internat la spitalul din capitala Italiei, iar medicii au transmis că situația în cazul său este „complexă” și că a fost diagnosticat cu dublă pneumonie. Suveranul Pontif era predispus în special la infecții pulmonare deoarece, în tinerețe, a dezvoltat pleurezie și i-a fost extirpată o parte dintr-un plămân.
Vaticanul anunțase pe 18 februarie că toate evenimentele publice din calendarul Papei au fost anulate, inclusiv slujbă specială pentru artiștii care marchează anul jubiliar al Bisericii Catolice. Apoi, episcopii din Italia au lansat un apel la rugăciune pentru Papa Francisc.
Suveranul Pontif a revenit la reședința sa de la Vatican pe 23 martie. Profesorul Sergio Alfieri, de la spitalul Gemelli din Roma, spunea la vremea respectivă că liderul Bisericii Catolice se va afla într-o „îndelungată convalescenţă, de cel puţin două luni”.
Speculațiile cu privire la starea de de sănătate a lui Francisc au fost o constantă în cercurile Vaticanului. El a fost spitalizat de mai multe ori în ultimii ani.
În 2023, el a petrecut trei zile la spitalul Gemelli din Roma, unde a primit tratament pentru un caz acut de pneumonie, un diagnostic pe care l-a împărtășit public după recuperare.
La același spital din Roma, în urmă cu doi ani, Papa Francisc a fost operat pentru a repara o hernie abdominală. De asemenea, în 2021 a suferit o operație de extirpare a colonului.
Reformele Papei
Încă de la începutul pontificatului său, Papa Francisc a fost atacat de conservatori fiindcă și-a arătat deschiderea și dorința de abordare a unor teme tabu în Biserica Catolică, precum abuzurile sexuale din cadrul ei, dar și incluziunea femeilor şi persoanelor LGBT+.
De asemenea, Papa Francisc a impus reforme majore și în ceea ce priveşte finanţele Vaticanului, sistemul devenind mai transparent. La venirea sa, congregaţii şi dioceze erau afectate de corupţie, în special în Africa. În plus, Vaticanul se afla într-o situaţie financiară delicată, din cauza crizei economice. Francisc a promovat compasiunea, nu excluderea, iertarea, nu pedeapsa, şi o mai mare deschidere a bisericii, potrivit descopera.ro.
Primul pas pe care Papa l-a făcut pentru schimbarea aparatului administrativ de la Vatican a fost în 2013, prin constituirea unui grup de opt cardinali care să-l sfătuiască privitor la guvernarea Bisericii şi care să evalueze reformele.
În 2021, Papa Francisc a lansat ceea ce unii descriu drept cea mai ambițioasă încercare de reformă a Bisericii Catolice din ultimii 60 de ani. Ea a constat într-un proces de doi ani în care fiecare parohie catolică din întreaga lume a fost consultată cu privire la direcția viitoare a Bisericii.
În 2023, Papa a anunțat că le va permite pentru prima dată femeilor să voteze la o întâlnire a episcopilor catolici din întreaga lume, o premieră istorică. În trecut, femeile aveau voie să participe la adunare doar ca observatori.
În același an, el a declarat că Biserica Catolică este deschisă tuturor, inclusiv membrilor comunităţii gay, pe care are datoria de a-i însoţi pe calea personală a spiritualităţii, dar în cadrul propriilor reguli. Suveranul Pontif a mai spus atunci că preoţii Bisericii trebuie să fie alături de toţi oamenii, inclusiv de cei care nu se conformează regulilor, cu răbdarea şi iubirea unei mame.
Tot în 2023, Vaticanul a anunţat, într-o hotărâre istorică aprobată de Papa Francisc, că preoţii romano-catolici pot oficia binecuvântări ale cuplurilor de acelaşi sex, atât timp cât aceste binecuvântări nu fac parte dintre ritualurile sau liturghiile obişnuite ale Bisericii.
„Toleranța zero” față de abuzurile sexuale din Biserica Catolică
Mai multe rapoarte care detaliază zeci de ani de abuz sexual, eșecuri sistemice și mușamalizări în mai multe țări au fost publicate de când Papa Francisc a devenit în 2013 liderul Bisericii Catolice.
El a luat o poziție fermă asupra problemelor de acest gen și a introdus unele reforme. În 2019, Papa a abolit regulile de secretizare ale Vaticanului pentru cazurile de abuz sexual și a pus în aplicare noi reguli care au făcut obligatoriu, pentru prima dată, pentru toate eparhiile să instituie sisteme de raportare a abuzurilor și mușamalizărilor.
În 2021, Papa Francisc a emis cea mai amplă revizuire a legii Bisericii Catolice din ultimele patru decenii, insistând ca episcopii să ia măsuri împotriva clericilor care abuzează minori și adulți vulnerabili. Regulile cereau, de asemenea, măsuri împotriva preoților care comit fraude sau încearcă să hirotonească femei. Abordând subiectul, Papa Francisc a spus că nu crede că celibatul a jucat un rol în cauzarea abuzului.
Biserica Catolică trebuie să trateze cazurile de agresiune sexuală cu „toleranţă zero”, reafirma Papa Francisc într-un interviu acordat canalului portughez al CNN în 2022. Ca urmare a acțiunilor repetate ale Papei, zeci de clerici implicați în cazurile de abuz sexual și-au depus demisia sau au fost trimiși la închisoare.
Vizita în România: „Să mergem împreună!”
În 2019, Papa Francisc a făcut o vizită istorică în țara noastră, la 20 de ani după cea a Papei Ioan Paul al II-lea. El a stat trei zile în România, de pe 31 mai până pe 2 iunie, și a fost la București, Iași, Șumuleu-Ciuc și Blaj.
Prima oprire a Suveranului Pontif a fost la Palatul Cotroceni. Apoi el a avut o întâlnire cu Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, după care Papa a ajuns la Catedrala Sfântul Iosif din Bucureşti, unde a celebrat Sfânta Liturghie.
Papa Francisc a fost în a doua zi a vizitei sale la Şumuleu Ciuc, unde a prezidat celebrarea Sfintei Liturghii. De acolo a plecat spre Iaşi.Punctul culminant al prezenţei Papei în România a fost la Blaj, pe 2 iunie, acolo a prezidat Sfânta Liturghie cu beatificarea a șapte episcopi greco-catolici martiri.
Motto-ul vizitei sale în România, „Să mergem împreună!”, a devenit palpabil, fiindcă oriunde a mers în țara noastră. Suveranul Pontif a fost întâmpinat de mii de credincioși. După vizita sa, Papa Francisc a transmis un mesaj în care a evidențiat chiar modul în care a fost primit de români.
„După cum s-a arătat şi în motto-ul călătoriei, am îndemnat să mergem împreună. Şi bucuria mea a fost că nu am făcut acest lucru de departe sau de deasupra, ci mergând în mijlocul poporului român, ca pelerin în ţara acestuia. Diferitele întâlniri au scos în evidenţă importanţa şi necesitatea ca fidelii creştini să meargă împreună în ceea ce priveşte credinţa şi filantropia, atât în rândul cetăţenilor, cât şi în ceea ce priveşte societatea civilă. În calitate de creştini, avem harul de a trăi o perioadă de relaţii fraterne între diferitele biserici” le-a spus suveranul zecilor de mii de credincioşi veniţi la slujbă, în Piaţa San Pietro.
„Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru această călătorie apostolică și Îi cerem, prin mijlocirea Fecioarei Maria, să binecuvânteze România și Biserica din această ţară”, a mai spus Papa.
Viața Papei
Cardinalul Jorge Mario Bergoglio, devenit Papa Francisc în 2013, s-a născut la Buenos Aires, la 17 decembrie 1936, într-o familie de origine italiană. Deși a studiat şi a obţinut diploma de tehnician chimist, a ales apoi preoţia şi a intrat în seminarul din Villa Devoto, în 1958, urmând noviciatul în cadrul Companiei lui Isus, potrivit wikipedia.com.
A fost profesor de literatură şi psihologie la multe colegii, iar din anul 1967 până în anul 1970 a studiat teologia la Facultatea de Teologie din cadrul Colegiului „San José” din San Miguel, unde a urmat licenţa.
În 1969, el a fost sfinţit preot. Ulterior, el a fost profesor la Facultatea de Teologie şi, mai apoi, rector și paroh. În 1973 a fost ales superior provincial pentru Argentina, ocupând această funcţie 6 ani.
Pentru a-şi finaliza teza de doctorat, el a mers în 1986 în Germania, dar a fost transferat în oraşul Cordoba pentru a activa ca director spiritual şi confesor în biserica Societăţii lui Isus. Câțiva ani mai târziu, Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop titular de Auca şi auxiliar de Buenos Aires, iar apoi cardinal.
Pe 13 martie 2013, Papa Francisc a fost ales de către conclavul cardinalilor papă al Bisericii Catolice.
INTERVIURILE HotNews.ro