Paradox: România este cel mai mare producător de gaze al UE, dar depinde de importuri în timpul iernii / Cine este vecinul care ne-a salvat
Consumul de gaze al României a ajuns în aceste zile la maximul ultimilor opt ani, ca urmare a valului de ger prin care trecem. Deși depozitele de gaze ale țării sunt pline în proporție de 59%, nu există capacitatea tehnică de a extrage de acolo cantități mari simultan, astfel că țara noastră a adus volume uriașe de gaze din import, la prețuri mult mai mari.
Potrivit datelor Transgaz, luni seară la ora 21:00, România consuma 62 de milioane de metri cubi pe zi, cantitate care nu a mai fost atinsă din anul 2018. Din producția internă curentă veneau 23,6 milioane de mc, din depozite – 26,2 milioane mc, iar din import – 19,7 milioane mc. Totodată, România exporta 7,5 milioane mc către Republica Moldova și Ucraina.
Gazele de import au venit în special din sud, prin conductele Giurgiu-Ruse și Kardam-Negru Vodă (14,2 milioane mc).
„Conductele care aduc gaze din Bulgaria prin Giurgiu, respectiv Negru Vodă, sunt folosite la capacitate maximă. Aceste cantități de gaze sunt aduse din Turcia, via Bulgaria. Ele provin din două surse: Azerbaidjan și Rusia, dar, cel mai probabil, din punctul meu de vedere, toate aceste molecule de gaze sunt rusești”, a precizat, pentru HotNews, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Surprinzător, o cantitate de gaze de 3 milioane mc a venit și din Ungaria, țară care de regulă importă gaze din România.
„Ungaria are o altă abordare. În ultimii 20 de ani și-au construit un sistem energetic autonom, iar când sunt probleme nu dau fuga să cumpere din import, așa cum facem noi. Au un depozit strategic de gaze la care contribuie toate companiile și de care nu se ating decât în caz de urgență, cum a fost acum. În plus, au o capacitate de extracție mult mai mare. Noi nu putem extrage mai mult gaz din depozite”, a explicat Chisăliță.
„Fără gazele din Ungaria nu reușeam să ne acoperim consumul”, a adăugat el.
România produce anual circa 10 miliarde de metri cubi, iar Ungaria de cinci ori mai puțin.
„O să ajungem să importăm chiar și după ce vom scoate gaze din Marea Neagră”
Capacitatea tehnică limitată de a scoate gaze din depozite la nevoie este o mare problemă a sectorului energetic românesc, mai spune expertul.
- „Este ca o autostradă pe care nu pot intra mai multe mașini. Noi nu am gândit problema pe termen lung, în fiecare iarnă am pus problema că sunt doar câteva zile de ger care vor trece. Nu s-a plecat de la ideea că nimeni niciodată nu trebuie să rămână fără gaze.
- O să ajungem să importăm gaze la minus 20 de grade chiar și după ce vom avea gazele din Marea Neagră”, a mai spus Chisăliță.
Prețul gazelor importate este în medie cu 20% mai mare decât a celor de pe piața din România, dar au existat și vârfuri cu 35% mai scumpe, a adăugat el.
„Dacă am avea un depozit strategic de gaze, ne-am echilibra de acolo. Dar acum, când e ger, mergem și luăm la preț chiar și cu 35% mai mare din import, pentru că toate țările din regiune cumpără acum orice gaz e disponibil și este evident că prețurile sunt mult mai mari”.
Ministrul Energiei nu menționează importurile uriașe de gaze și nici capacitatea limitată de extracție din depozite
Luni, în declarațiile făcute după ședința Comandamentului energetic de iarnă, ministrul de resort, Bogdan Ivan, nu a făcut nicio referire la importurile uriașe de gaze și nici la prețurile mari cu care țara noastră își acoperă consumul energetic în această perioadă.
„În momentul de față, tranzităm o perioadă cu temperaturi foarte reduse. Suntem cu aproximativ 4 grade, în medie, sub media ultimilor cinci ani, ceea ce presupune automat un stres operațional foarte ridicat asupra Sistemului Energetic Național”, a spus Ivan.
El a adăugat că, în ceea ce privește consumul de gaz „avem o creștere, în medie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, cu 14,5% mai mare”.
„Am atins pragul psihologic de 60 de milioane de metri cubi pe zi, consum, ceea ce ne duce automat la nevoia tot mai mare de a ne sincroniza pe tot ce înseamnă extragere din depozite și din producție, plus pentru a echilibra în anumite intervale zona de importuri. Suntem în situația în care, astăzi, în depozitele noastre avem 59% grad de umplere la depozitele de gaze”, a adăugat el.
Bogdan Ivan a spus că România este „cu 10% peste media Uniunii Europene” în ceea ce privește gradul de umplere a depozitelor de gaze, dar nu a spus că acest lucru nu ne ajută dacă nu avem capacitate tehnică de a extrage o cantitate suficientă de gaze într-un anumit moment.
INTERVIURILE HotNews.ro