Paragraful esențial pentru România din declarația UE-Ucraina, semnată la Kiev. Ce au insistat oficialii de la București să apară în document
România a făcut demersuri pentru a se introduce în declarația comună UE-Ucraina, semnată vineri la Kiev, un paragraf referitor la minoritățile naționale, au declarat pentru HotNews.ro surse oficiale.
În urma negocierilor diplomatice duse de partea română, susțin aceleași surse, în textul final a apărut paragraful potrivit căruia autoritățile de la Kiev se angajează să se consulte cu reprezentanții minorităților naționale, precum și cu Comisia de la Veneția în privința demersurilor legislative privind minoritățile.
„UE și Ucraina și-au reiterat angajamentul de a respecta pe deplin drepturile persoanelor aparținând minorităților, așa cum sunt consacrate în convențiile ONU și ale Consiliului Europei și protocoalele aferente. În acest sens, Ucraina va continua să se consulte și să coopereze cu Comisia de la Veneția și va continua dialogul de substanță cu reprezentanții persoanelor aparținând minorităților, inclusiv asupra legislației conexe. UE este pregătită să asiste Ucraina în continuare în eforturile sale de reformă și în implementarea acestora”, este paragraful care apare din declarația comună UE-Ucraina.
Cei mai înalţi responsabili ai Uniunii Europene s-au reunit vineri la Kiev pentru a-şi arăta sprijinul faţă de procesul de aderare a Ucrainei la blocul comunitar.
Ucraina a adoptat recent o nouă lege a minorităților naționale care a stârnit indignare la București.
Pe 22 decembrie, ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) a transmis Kievului o analiză extrem de critică, considerând „regretabil” că actul normativ a fost adoptat fără consultarea Comisiei de la Veneția și a comunității românești din Ucraina. Poziția a fost transmisă de ministrul Bogdan Aurescu omologului său ucrainean, Dmitro Kuleba, alături de o listă de prevederi despre care partea română spune că „pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene”.
MAE amintește că în Avizul formulat la 17 iunie 2022 privind cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a indicat, între pașii care trebuie îndepliniți, finalizarea reformei cadrului legislativ privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția, și adoptarea imediată de mecanisme de implementare eficiente.
„Ministerul Afacerilor Externe consideră regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei noi consultări a Comisiei de la Veneția a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător și clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ. De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei consultări adecvate a reprezentanților comunității române din Ucraina, așa cum a solicitat partea română”, se arată într-un comunicat al MAE.
Ministerul condus Bogdan Aurescu le-a cerut autorităților ucrainene să consulte Comisia de la Veneția chiar și în acest stadiu și să pună în aplicare, pe deplin, recomandările acesteia, având în vedere faptul că legea prevede un termen de șase luni pentru intrarea sa în vigoare.
„România susține pe deplin parcursul european al Ucrainei și înțelege dorința firească de accelerare a procesului de apropiere de UE, însă semnalează faptul că accelerarea intempestivă a procesului de legiferare în acest domeniu a afectat, de o manieră semnificativă, procesul de consultare cu reprezentanții minorităților naționale, care ar fi trebuit să fie unul de substanță, anterior adoptării legii. Ministerul Afacerilor Externe subliniază că a solicitat în mod repetat părții ucrainene consultarea temeinică a comunității române din Ucraina în procesul elaborării și adoptării legii”, se arată în comunicat.
Pe 4 ianuarie, președintele Klaus Iohannis a avut o discuție telefonică cu Volodimir Zelenski în care șeful statului român „s-a referit pe larg” la legea minorităților care „a creat preocupare și nemulțumire la nivelul autorităților române și al reprezentanților comunității române din Ucraina”, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
„Președintele Klaus Iohannis i-a solicitat președintelui Zelenski identificarea rapidă de soluții care să răspundă și să remedieze aceste preocupări. În acest sens, cei doi Președinți au agreat ca în perioada imediat următoare miniștrii de externe ai celor două țări să aibă discuții cu privire la soluționarea bilaterală a aspectelor menționate”, precizează sursa citată.
Potrivit Administrației Prezidențiale, Volodimir Zelenski a exprimat „întreaga deschidere pentru identificarea de soluții, astfel încât comunitatea românească din Ucraina să beneficieze, în oglindă, de aceleași drepturi de care se bucură comunitatea ucraineană din România”.
INTERVIURILE HotNews.ro