Parchetul General propune revocarea procurorului cu cele mai multe acțiuni disciplinare. Ce acuzații i se aduc și cum răspunde magistratul

Parchetul General propune revocarea procurorului Bogdan Pîrlog de la conducerea Parchetului Tribunalului Militar București, după verificările care au vizat exclusiv activitatea sa managerială, el fiind singurul conducător de parchet în cazul căruia actualul procuror general Alex Florența a dispus un control. „Datele sunt neadevărate, cu inadvertențe serioase, fără legătură cu realitatea faptică”, acuză Pîrlog, împotriva căruia în ultimii ani Inspecția Judiciară a declanșat 20 de acțiuni disciplinare.

• Bogdan Pîrlog este prim-procuror al Parchetului Tribunalului Militar București din 1 ianuarie 2023, iar mandatul său expiră la finalul acestui an.
• Controlul a fost declanșat de Parchetul General în iunie, după ce Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat sancționarea lui Pârlog pentru că nu ar fi respectat un ordin al superiorului său.
• Verificările au vizat dosarele aflate în instrumentarea prim-procurorului în perioada 01.01.2024-10.06.2025 și modul de utilizare a instituției delegării. 

„Cea mai mică rată de operativitate”

În raportul de control al Parchetului General, document consultat de HotNews, se menționează că volumul de cauze penale existente/înregistrate/soluționate la/de Parchetul Tribunalului Militar București este cel puțin dublu în raport cu oricare alt parchet militar de pe lângă un tribunal militar. 

„Încărcătura medie pe schemă este de 100 de cauze penale, cu o încărcătură medie efectivă de 255 de cauze penale, din care 79 soluționate. În anul 2024, un număr de 362 de cauze penale au fost soluționate după mai bine de un an de la data sesizării, ceea ce determină cea mai mică rată de operativitate, de doar 48,49%”, scrie în raport, semnat de cei care au făcut controlul – prim-adjunctul procurorului general, Ionuț Spiridon, și unul dintre procurorii Serviciului de Îndrumare și Control al Parchetului General, Corina Țîrlea.

Procurorul Pîrlog este acuzat în raport că, deși există o repartizare clară, scrisă, pe sectoare de activitate, urmărire penală și judiciar, el a dispus informal ca o parte dintre procurorii de execuție ce-şi desfăşoară activitatea în sediul din Bucureşti să participe şi la şedințe de judecată, îndeosebi la termenele de judecată ale aşa-zisului dosar „10 August”. 

Una din obligațiile de serviciu ale unui prim procuror militar este să evalueze periodic calitatea actelor de urmărire penală și a celor privind activitatea judiciară două acte de control operativ. Echipa de control de la Parchetul General îl acuză pe Pîrlog că a dispus în mandatul său doar două astfel de controale.

În urma unui astfel de control, „procesul-verbal nu conține concluzii, analize, 3 recomandări, nu identifică deficiențe”.

Modul în care se făceau deplasările procurorilor din subordine îi este, de asemenea, reproșat lui Bogdan Pîrlog. 

Raportul menționează că în unele cauze activitatea procurorilor se putea desfășura la București, și că au fost cazuri în care nu este justificată lungimea deplasării sau se puteau desfășura în alt interval de timp. Majoritatea deplasărilor în teritoriu pentru care s-a solicitat în anul 2023 diurnă/decontarea transportului cu autoturismul personal au fost deplasări în județul Constanța.

„Concret, în anul 2023 au fost solicitate decontări pentru un număr de 30 de deplasări în județele Prahova (4 deplasări), Buzău (două deplasări), Olt (3 deplasări), Brăila (o deplasare) și Constanța (20 de deplasări, uneori chiar în zile consecutive)”, mai susține echipa de control.

Echipa de control mai reclamă mai multe cutume/uzanțe neprocedurale, impuse sau acceptate de prim-procurorul militar, expresie a necunoaşterii sau ignorării legii şi, pe cale de consecință, a unui management defectuos: 

„Astfel, unele ordonanțe prin care se autorizează folosirea unor investigatori sub acoperire sau colaboratori cu altă identitate decât cea reală (identitate protejată), acte procedurale ce nu trebuie să conțină informații despre adresa reală sau datele reale de identitate sunt înregistrate ca secret de serviciu la biroul/compartimentul documente clasificate, nu se ataşează la dosarul cauzei penale (a se vedea cauza penală nr. 444/P/2022, în care a efectuat urmărirea penală,  chiar prim-procurorul militar Pîrlog Bogdan-Ciprian, la acea dată procuror cu funcție de execuție)”.

Parchetul General îl acuză că a clasat prea multe dosare

Raportul mai menționează un număr mare de dosare în care procurorul a dispus clasare. Astfel, în perioada analizată, Pîrlog a avut a avut în lucru 275 de dosare, din care 38 figurau în lucru, iar 237 de dosare au fost soluționate, după cum urmează:

• În 24 de dosare au fost întocmite rechizitorii, prin care s-a dispus trimiterea în judecată pentru infracțiunile de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. 1 din Codul penal (19 dosare), conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. 2 din Codul penal (2 dosare), refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, prevăzută de art. 337 din Codul penal (2 dosare), violență în familie, prevăzută de art. 199 alin. 1, raportat la art. 193 din Codul penal (1 dosar).
•  În 7 dosare au fost întocmite acorduri de recunoaștere a vinovăției, prin care a fost sesizată instanța de judecată cu săvârșirea infracțiunilor de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. 1 din Codul penal (4 dosare), furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. d) din Codul penal (1 dosar), delapidare, prevăzută de art. 295 alin. 1 din Codul penal și furt calificat, prevăzut de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. d) din Codul penal (1 dosar), fals intelectual, prevăzută de art. 321 alin. 1 din Codul penal (1 dosar).
• În 150 de dosare s-a dispus soluția clasării.
• Într-un dosar s-a dispus renunțarea la urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii de punere în circulație sau conducere a unui vehicul neînmatriculat, prevăzută de art. 334 alin. 1 din Codul penal;  
• În 35 de dosare s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei;  
• În 16 dosare s-a dispus reunirea la alte cauze;  
• 4 dosare au fost preluate de parchetul ierarhic superior.

Prim-procurorului i se reproșează și modul în care a decis să delege activitatea unor inspectori de poliție. În raport se menționează că dosarele în care s-au făcut delegări „nu erau complexe” și nu era necesară prezența permanentă la sediul Parchetului.

„Această modalitate de organizare a activității tinde să transforme delegarea, concepută legal ca o măsură temporară și punctuală, limitată la realizarea unor acte procesuale strict determinate, într-o formă de subordonare de facto a polițistului judiciar față de procuror, depășind limitele prevăzute de lege ale atribuției de conducere a activității organelor de cercetare penală cu care este învestit procurorul”, se arată în raportul întocmit. 

Prin faptul că Bogdan Pîrlog a cerut prezența fizică „continuă” a doi lucrători de poliție la Parchet s-au creat „premisele unui control administrativ informal și al unei folosiri discreționare a resursei umane”, mai precizează autorii raportului.

Lui Pîrlog i se impută și modul în care a instrumentat anumite dosare. Autorii raportului susțin că au găsit mai multe cazuri în care, de exemplu, soluțiile de clasare nu au fost motivate sau au fost motivate „necorespunzător”.

În final, Parchetul propune revocarea lui Bogdan Pîrlog din funcția de prim-procuror militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar „pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinilor manageriale”.

De asemenea, mai cere sesizării Inspecției Judiciare pentru deschiderea unei anchete privind posibile abateri disciplinare comise de procurorul Pîrlog, cât și infirmarea soluțiilor și redeschiderea urmăririi penale în mai multe dosare clasate de procuror.

Bogdan Pîrlog acuză „date neadevărate, cu inadvertențe serioase, fără legătură cu realitatea faptică”

„În măsura în care reținem prezumția de bună-credință, nu pot decât să constat lipsa crasă de cunoaștere a modului elementar în care funcționează un parchet, precum și lacune severe în domeniul Dreptului, precum confundarea instituțiilor delegării. Aceasta ar fi singura explicație. Constat o disperare absolută de a lipsi Parchetul Tribunalului Militar București de orice mijloc de a funcționa decent, în speță aportul organelor de urmărire penală”, a afirmat Pîrlog, într-o reacție transmisă redacției HotNews.

El afirmă că „se prezintă cu titlu de axiomă niște presupuse reguli, norme și practici  care sunt fie opinii, fără nicio forță juridică, exprimate la nivelul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, fie chiar opinii personale ale celor care au făcut controlul”.

„Asta dacă nu sunt inventate ad-hoc într-o încercare disperată de a argumenta un construct ce sfidează logica elementară. În acest sens, comentariile ajuridice referitoare la instituția delegării și limitele acesteia, unde, printre altele, se produce o gravă confuzie între instituțiile reglementate diferit la art. 200, 201, respectiv art. 324 din CPP. La aceasta se adaugă plăsmuirea unui anumit conținut al unor dispoziții legale care nu are corespondent în realitate (art. 200 alin 2 CPP)”, acuză procurorul militar.

„În realitate, am avut în lucru 402 dosare, nu 275”

El mai spune că există o „discrepanță majoră între datele reținute în raportul de control și datele reale privind volumul de dosare din perioada verificată, date la care echipa de control a avut acces”.

„Ca să nu fie confuzii, se reține faptul că, în perioada 01.01.2024 – 10.06.2025, personal, am avut în lucru un număr de 275 de dosare, din care am soluționat 237, din care 24 de rechizitorii și 7 acorduri. Aceste date sunt făcute pentru a putea susține teza de activitate redusă ca volum și complexitate a dosarelor. În realitate, de la începutul anului 2024 a fost finalizat, de exemplu, dosarul privind fraudele de la Aeroportul Otopeni, în care au fost propuse pentru măsuri preventive 65 de persoane, din care 25 arestate preventiv. 

Prejudiciul reținut pentru mai puțin de un an depășește 2 milioane de euro. Cumulat, acordul și rechizitoriul generate de acest dosar au peste 1.400 de pagini. Comisia de control a avut acces la acest dosar precum și la alte dosare complexe, dar a refuzat analiza acestora, îndreptându-și atenția în mod surprinzător către cauze cu grad de dificultate redus. În realitate, cum reiese de altfel și din evidența electronică, programul ecris, în perioada de referință am avut în lucru 402 de dosare, și nu 275 și am soluționat 358, și nu 237, cum în mod eronat s-a reținut în raport. Dintre acestea, 34 de rechizitorii și 10 acorduri, și nu 24 de rechizitorii și 7 acorduri”. 

Bogdan Pîrlog: „Din disperarea de a mă înlătura, se aruncă cu noroi în activitatea colegilor mei”

Șeful Parchetului Tribunalului Militar București mai afirmă că, din „disperarea” de a-l înlătura din funcția de conducere, „se aruncă cu noroi” în activitatea colegilor săi, care „au făcut eforturi supraomenești pentru a menține unitatea funcțională”, mai ales pentru anul 2023, unde unitatea a funcționat timp de peste 6 luni cu 6 procurori din schema de 23, adică aproape 80% funcțiile de procuror vacante.

„Recomandările că prim-procurorul trebuia să se concentreze pe efectuarea unor controale permanente, și nu să participe la efortul de soluționare a cauzelor denotă încă o dată ruptura conducerii Ministerului Public de problemele reale cu care se confruntă un parchet de pe lângă tribunal. Ca să înțelegeți absurdul.  Eram 6 oameni, unul dintre noi a fost o zi din două în instanță, rămâneau 5. După mintea comisiei de control, din 5, unul, în loc să muncească cot la cot cu ceilalți 4, trebuia să le sufle în ceafă și să consume steril hârtie pentru niște rapoarte formale, absolut inutile, pentru a-și justifica existența în funcție”, mai susține procurorul.

În reacția sa, Pîrlog susține că a deranjat, deoarece „ne sesizăm din oficiu, în baza unor informații din spațiul public, înregistrăm cauza penală, ne verificam competența si declinăm“.

„Se oferă ca exemplu printre altele, faptul că m-am sesizat din oficiu cu privire la posibile fapte penale în legătură cu cheltuirea nejustificată a banului public ocazionată de efectuarea lucrărilor de renovare a unui imobil RAPPS ce urma să fie pus la dispoziție fostului președinte Klaus Iohannis”, mai spune Bogdan Pîrlog.

Bogdan Pîrlog, procurorul din România cu cele mai multe acțiuni disciplinare

Șeful Parchetului Militar București a fost cercetat disciplinar de mai multe ori de către Inspecția judiciară și sancționat de CSM pentru declarații publice considerate că aduc atingere prestigiului justiției. Sancțiunile au fost anulate ulterior de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Prim-procurorul Parchetului Tribunalului Militar București a precizat pentru HotNews.ro că este procurorul din Europa cu cele mai multe acțiuni disciplinare declanșate împotriva sa, devansând un procuror polonez care deținea recordul european cu 14 acțiuni disciplinare.

Împotriva procurorului Pîrlog Inspecția Judiciară a declanșat în ultimii ani 20 de acțiuni disciplinare. Două dintre ele au fost reunite, rămânând 19.

Președinte al Asociației „Inițiativa pentru Justiție”, care reunește aproximativ 100 de procurori, Bogdan Pîrlog este unul dintre cei mai critici magistrați la adresa CSM și a Inspecției Judiciare.