Părerea de rău a lui Nicolae Ciucă după apariția draftului noilor legi ale securității. „Îmi asum întreaga responsabilitate pentru parcursul transparent”
Premierul Nicolae Ciucă a declarat că este nevoie ca legile apărării şi siguranţei naţionale să fie „primenite”, subliniind că îşi asumă întreaga responsabilitate pentru parcursul transparent şi democratic pe care îl vor urma aceste acte normative.
Șeful guvernului a spus că îi pare rău că „s-a ajuns la o diluare a relevanţei legilor apărării şi siguranţei naţionale pentru că, probabil, a fost nevoie ca ele să apară în spaţiul public într-o formă în care era absolut nefinalizată”.
„Este nevoie ca aceste legi să fie modificate pentru că sunt legi care au fost aprobate la începutul anilor ’90. Sunt legi care trebuie să fie aliniate la noile prevederi constituţionale, şi, de asemenea, sunt legi care trebuie adaptate la actuala situaţie geostrategică, inclusiv la responsabilităţile ce decurg din statutul de ţară membră a UE şi a Alianţei Nord Atlantice. Şi este cât se poate de limpede că orice lege trebuie să fie modificată în conformitate cu evoluţia, dinamica evoluţiei societăţii sau a instituţiei pentru care ea a fost adoptată şi aici, îmi pare foarte rău pentru că s-a ajuns la această diluare a relevanţei legilor apărării şi siguranţei naţionale pentru că, probabil, a fost nevoie ca ele să apară în spaţiul public într-o formă în care era absolut nefinalizată, nu se intrase în analiză cu niciuna dintre ele şi, în calitate de prim-ministru, îmi asum întreaga responsabilitate pentru parcursul transparent şi democratic pe care îl vor urma aceste legi”, a spus Ciucă într-un interviu difuzat de Radio România Actualităţi.
Potrivit premierului, cu cât mai repede sunt adoptate aceste legi „cu atât este mai bine”.
„Suntem la 33 de ani de la Revoluţie şi am luptat pentru democraţie şi libertate. Avem datoria ca în continuare să dăm garanţii că atât libertăţile individuale, cât şi tot ceea ce ţine de elementele specifice, caracteristice societăţilor democratice nu vor fi afectate vreodată de aceste prevederi. Pot să înţeleg temerea şi sunt convins că, la fel ca mine, o înţeleg toţi cei responsabili în domeniu, dar, totodată, pot să dau garanţii şi să asigur că nu vor avea alt parcurs decât cel pe care trebuie să-l aibă şi să urmeze procedurile de dezbatere şi de aprobare, atât la nivelul Guvernului, până când se adoptă forma finală să meargă să obţină aprobarea în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, să intre la dezbatere în comisiile de specialitate în Parlamentul României şi să fie aprobate în Parlamentul României. Cu cât mai repede cu atât mai bine, pentru că avem nevoie de această primenire legislativă în domeniul apărării şi securităţii naţionale”, a susţinut Nicolae Ciucă.
La mai bine de două săptămâni de la apariția în spațiul public a draftului proiectelor legilor securității naționale, șeful SRI, Eduard Hellvig, a avut o primă intervenție publică în care a susținut că este „o idee total greșită” că „serviciile de informaţii din România ar putea să revină la modelul fostei Securităţi”.
Hellvig a insistat în declarația sa asupra necesității modernizării legilor securității naționale, despre care a spus că este un „obiectiv ratat în ultimii 30 de ani”.
El a precizat că serviciile de informații trebuie să fie „în serviciul cetățenilor, respectând legile ţării, drepturile şi libertăţile civile”.
„În democraţie, este nevoie de echilibru! Pe de o parte de respectarea drepturilor şi libertăţilor civile, iar pe de altă parte de consolidarea instituţiilor statului în faţa unor ameninţări fără precedent, aşa cum sunt cele pe care le parcurgem în prezent”, a spus el.
Șeful SRI nu a spus însă tranșant dacă Serviciul a fost implicat în vreun fel în procesul de elaborare a proiectelor noilor legi ale securității naționale.
„Voi comenta conţinutul legilor, abia după ce acestea vor fi asumate în cadrul procesului legislativ, care va include consultarea publică și în care SRI nu are decât un rol consultativ”, a spus el.
Anterior,Serviciul de Informații Externe (SIE) a anunțat că variantele de lucru ale legilor securității naționale sunt rezultatul consultărilor cu Administrația Prezidențială și Secretariatul General al Guvernului și vor ”parcurge procesele legislative prevăzute de lege”.
Modificările gândite la legile siguranței naționale – prezentate de G4Media – oferă puteri sporite serviciilor de informații, creează o superimunitate pentru lucrătorii din domeniu și instituie obligații de colaborare, la cerere, pentru cetățeni și firme.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro