Părinți și învățători, în fața testelor de salivă în școli: "Modul în care este implementată măsura e un românism clasic” / De ce preferă ca testele să fie făcute acasă
”Testarea în școli mi se pare esențială, însă aș prefera să testez eu copilul acasă, chiar pe banii mei dacă este nevoie”, spune mama unui copil de clasa a III-a, întrebată cum vede testarea elevilor în școli. Tot acasă și-ar dori să fie testați elevii și două dintre învățătoarele cu care am discutat, spunând că există un risc de infectare, iar procedura ar dura foarte mult și s-ar pierde ora. Procedura realizată de Ministerul Sănătății a fost întâmpinată cu proteste de către profesori, iar Ministerul Educației a cerut clarificări. Ce spun însă părinții unor elevi de clase primare, cei cărora le va fi probabil mai dificil să își facă testul, dar și învățătoarele, cele care ar putea să îi asiste pe copii?
Despre testele COVID non-invazive pe bază de salivă care să fie administrate în școli se discută din primăvară, însă cel mai devreme acestea ar putea ajunge să fie folosite de la sfârșitul acestei săptămâni.
De știut:
- Ministrul interimar al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, spune că testele COVID-19 pe bază de salivă, non-invazive, ar urma să ajungă în şcoli până la începutul săptămânii viitoare.
- Ar urma să fie testaţi toți elevii, indiferent dacă sunt sau nu vaccinaţi anti-COVID, de două ori pe săptămână.
- Ministerul Educației a cerut oficial clarificări de la Ministerul Sănătății privind procedura de administrare a testelor pe bază de salivă: dacă părinții ar putea primi testele să le administreze ei acasă, înainte de a duce copilul la școală, dacă este necesar acordul părinților pentru testare și dacă se aplică, totuși și în grădinițe, preșcolarilor.
- Ministerul Sănătății a anunțat vineri seară că testarea se va face în zilele de luni și joi, în fiecare unitate de învățământ – școală sau grădiniță.
- Testarea se va face în sala de clasă/grupă, de către cadrul medical/persoanele desemnate din cadrul unității de învățământ, la începutul orelor de program.
- În funcție de specificațiile producătorului, pentru un rezultat corect trebuie să nu se consume alimente sau băuturi cu 30 sau chiar 60 de minute înainte de testare, ceea ce ar putea însemna că cei mici nu pot mânca acasă în diminețile în care se face testul.
Ce spun părinții despre testarea la școală
Am întrebat mai mulți părinți ai unor elevi din clasele primare, din școli de stat, cum li se pare varianta propusă acum de testare cu teste pe bază de salivă, dacă și-ar da acordul scris în cazul în care acesta va fi cerut și dacă ar prefera să le facă ei acasă și să le trimită la școală.
„Prefer să fac eu testul acasă”, mi-au spus cu toții, deși unii dintre ei cred că există riscul ca nu toți părinții să fie onești în privința testului copilului.
„Eu nu-mi trimit copilul la școală nemâncat”
Părinte, doi copii, clasele I și a IV-a:
- „O prostie și o spun pentru că fiul meu avea Covid și am făcut 3 teste din salivă, toate negative. Din nas a ieșit instant pozitiv.
- Eu nu-mi trimit copilul la școală nemâncat și nici nu îl trezesc cu o oră înainte, în condițiile în care locuim la 5 minute de școală. Da, prefer să fac eu testul acasă”.
Părinte elev clasa a III-a:
- „Testarea în școli mi se pare esențială în condițiile de față. Testele de salivă însă sunt ciudate: dacă nu le faci corect, pe nemâncate/ nebăute etc, nu sunt deloc relevante. Nu știu cum au reglementat cum anume se va face testarea. De către cine și cum anume logistic se va defășura testarea.
- Încă nu știu (dacă mi-aș da acordul – n.r). Dacă se gestionează ok, fără sa traumatizezi copii și se testează astfel încât rezultatele să fie relevante atunci da, sunt de acord.
- Clar, prefer sa testez copilul eu acasă (chiar și pe banii mei dacă e nevoie). Însă, din păcate, nu am încredere în toți părinții”.
Părinte elev clasa a II-a:
- „Testarea este indiscutabil necesară, dar modul în care această măsură este implementată, din păcate, este un românism clasic și bani aruncati pe fereastră. Pe lângă faptul ca această măsură vine tarziu, este extrem de prost implementată. S-a ales testare cu salivă pe care doctorii sau cadrele din centrele de testare nu o recomandă, mai ales în cazul celor mai mici, care încă nu știu să scuipe. S-a ales ca testarea să fie făcută de învățător – nu de un cadru medical. Deci acuratețea acestor teste este clar discutabilă.
- Sigur că suntem de acord, problema este ca punem sub stres cadrele didactice și copiii în mod inutil.
- În cazul nostru, clar ar fi mai bine (acasă – n.r.) și as alege un test care sa fie mai relevant, adică nazal”.
Părinte elev, clase primare
- „Testele de salivă sunt inutile, căci majoritatea copiilor, mai ales cei la clasa pregătitoare, nu știu să scuipe și testul va ieși, în cele mai multe cazuri, negativ. Nu merge nici al meu nemâncat la școală.
- Ar fi mult mai util ca în fiecare zi de vineri să se dea fiecărui copil 2 teste iar luni și joi să meargă cu testul din nas făcut de mine. Aici e nevoie de multă responsabilitate din partea părinților și tare îmi e teamă că unii ar putea veni cu același test”.
Părinte a doi elevi – clasa a II-a și clasa a V-a, cel mic începe cursurile la ora 8.00, celălalt la ora 11.00:
- „Este o prostie, pentru ca nu poți trimite copilul la școală fără să mănânce înainte. De asemenea, procedura testarii este una greoaie, trebuie gestionată de mai mulți adulți, este imposibil sa testezi 30 de copii în același timp, va dura și foarte mult și pierd o oră de studiu.
- Testul de saliva e cumplit, eu le fac acasă și scuipă mereu pe lângă.
- Nu voi fi de acord.
- Da, pot să îi fac eu testul acasă și să îl trimit dirigintei sau învățătoarei”.
Părinte elev clasa pregătitoare:
- „Să trimiți la școală un copil de 6 ani fără să fi mâncat nimic îl va face să nu mai fie atent la ore și va fi mult mai agitat. Plus că testarea durează și se vor plictisi copiii. De două ori pe săptămână este prea des. Mai degrabă o dată la 2 săptămâni ar fi ok. Testarea la clasă ar dura enorm, iar dacă îi chemi pe copii cu oră înainte este catastrofal, fiindcă oricum școala începe devreme, la 7.45 pentru clasele mici.
- Da, ne dăm acordul pentru testare.
- Am fi de acord să facem testele acasă și să comunicăm rezultatul la școală. Dar nu de două ori pe săptămână, ci de trei-patru ori mai rar. Normal ar fi să se dea undă verde pentru a fi vaccinați și copiii de 5-11 ani. În acel caz noi am fi o familie în care părinții și apoi copilul ar fi vaccinați. În aceste condiții nu văd un motiv serios pentru care să fim obligați mereu să facem teste desȚ.
Am primit un răspuns și de la un părinte care are fiicele la o școală privată, care spune că este de acord cu orice ar presupune testarea:
- „Eu m-am săturat de acest topic. Probabil multe nu ne convin în această perioadă, însă eu vreau ca fetele mele sa meargă la scoală. Așa ca, sunt de acord să fie testate, să nu mănânce înainte, orice presupune. Ale mele merg la o școală privată unde personalul și elevii depășesc 1.400 de suflete în același timp la școală. Și uite că a funcționat totul foarte bine – în clasele ambelor fetițe nu a fost niciun caz din februarie, însă se respectă distanțarea, dezinfectare mâini etc.
- Au fost clase închise în întreaga școală, însă, raportat la numărul total, au fost foarte puține. Și în niciuna din situații nu s-a dezvoltat vreun focar. Așa că îmi pare rău să tot văd nemulțumiri – oricum o dai nu e bine și nu cred că multa lume vede ce impact are această școala online, overall”.
Vocea învățătorilor – Trei păreri concrete din sala de clasă
Am discutat și cu trei învățătoare din diferite locuri ale țării, una dintre ele recunoscând că, deși știe că nu ar trebui să intre în atribuțiile cadrelor didactice, dacă nu vor asista ei, cine să o facă? Celelalte două cu care am discutat pe această temă mi-au spus clar că ar fi mai bine ca testele să fie făcute acasă, de către părinți.
*Numele acestora le vom păstra anonime.
Testele să fie făcute de părinți
„Testele ar trebui date acasă părinților, până când copiii devin autonomi și se pot autotesta. Lucrul ăsta nu poate fi făcut cu copii mici, mai ales cum am eu clasă pregătitoare, copii de 5-6 ani, asta înseamnă că te vei ocupa numai de lucrul ăla, programul școlar este dat peste cap, ca să nu mai spun că sunt și alte proceduri după aceea, să strângi toate materialele”, ne-a spus o învățătoare care predă la clasa pregătitoare într-o școală gimnazială din București.
„Este normal să se testeze, cu toate că noi avem o reținere în privința testelor de salivă, nu știm cât sunt de concludente, dar e ceva totuși. Însă nu este ceva ce ar trebui să facem noi, nu intră deloc în atribuțiile noastre. Chiar dacă dl Arafat spune că este simplu – din pix este simplu. Adică – este o pierdere de timp, nu se poate face așa, chiar mă gândesc la copiii mici, până își adună salivă. Și așa ne chinuim cu ei cu măscuțele. Apoi, totuși, este un focar de infecție când încep să scuipe. Adică, eu mă protejez, am făcut trei doze de vaccin, dar am o vârstă, am diabet, și pot să spună că nu este expunere?” spune la rândul său o învățătoare din județul Suceava, care are acum clasa pregătitoare.
„Hai să nu ne gândim la partea în care ne putem infecta noi. Dar la 30 de copii într-o clasă, este imposibil, cât aloci unui copil? Adică noi ne gândim că pierdem ore, dar aici nu ne gândim că pierdem ore?”
Ea propune să fie folosiți cei care studiază în școlile sanitare pentru a asista la procedură, însă principala propunere este totuși ca aceste teste să fie făcute acasă, de părinți, înainte de ore.
„Propunerea noastră este așa – vinerea asistenta școlii să dea frumos învățătorului, profesorului testele, care dă fiecăruia acasă câte două teste, părinții se obligă să facă testul, trimit testele negative acasă pentru că sunt deșeuri și le înmânăm cabinetului medical, iar dacă este vreunul bolnav rămâne acasă. Nu pierdem nici timp, este civilizat, părintele nu are ce să spună – că a fost traumatizat copilul, că nu am știut să administrăm testul cum trebuie”, a spus ea.
„Eu nu am o problemă. Știu că nu e rolul nostru, dar cine să o facă?”
Am întâlnit însă și un cadru didactic care spune că nu are „o problemă” cu testarea la școală.
„Eu nu am o problemă în sine să învăț ceva nou, eu am mai aplicat testul, am și zis în cancelarie că nu aș avea o problemă, dar cred că sunt singura. Le-am explicat că oricine ar veni – asistenți, doctori – nu are cum să o facă efectiv. Ci să stea în fața clasei și să le explice. Se face simplu, cred că și copiii până la pregătitoare pot să îl facă. Doar citirea rezultatului trebuie făcută de o persoană adultă. Iar colectarea nu trebuie să facă profesorul, ei vin la coșul special și aruncă. Adică vrem să îi testăm, dar nu vrem să facem. Știu că nu e rolul nostru, dar mă gândesc, cine să o facă?” spune o doamnă învățătoare dintr-o comună din județul Mehedinți.
„Dacă ar veni cineva să îi învețe cum să facă, cred că s-ar rezolva, apoi copilul și l-ar face singur. Ori studenți la medicină, ori din cabinete, din spital, să meargă prin școli, în mediul rural o echipă poate merge la mai multe școli.”
Ea amintește de formularele în care părinții erau întrebați la începutul anului dacă doresc testarea la școală. „Foarte mulți părinți au refuzat testarea. La mine în clasă doar doi trei au zis că da, în rest nu.”
Propunerea învățătoarei este ca atât părinților, cât și profesorilor să li se arate filmulețe clare, în care să vadă ce presupune acest test. „Eu am arătat părinților și au zis „a, ăsta e testul?” „Da!” ”