Parlamentul European cere ca România să fie primită în Schengen anul acesta. Despăgubiri pentru țara noastră după discriminarea Austriei – rezoluție votată
Parlamentul European(PE) solicită Consiliului să aprobe aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen de liberă circulație până la sfârșitul anului 2023. Într-o rezoluție adoptată miercuri cu 526 voturi pentru, 57 voturi împotrivă și 42 abțineri, Parlamentul subliniază că ambele țări au îndeplinit deja cerințele necesare pentru a fi admise în spațiul Schengen, se arată într-un comunicat al PE.
Eurodeputații regretă decizia Consiliului din 8 decembrie 2022 de a respinge statutul lor de membru „fără să fi fost prezentată nicio justificare de natură juridică legată de criteriile de aderare”. Un spațiu Schengen extins, fără controale la frontiere, ar face UE mai puternică, spun eurodeputații, menționând că toate statele membre au dreptul de a adera la Schengen odată ce sunt pregătite.
Faptul că România și Bulgaria se află încă în afara zonei de liberă circulație reprezintă o povară pentru întreprinderile și populația din cele două țări din punct de vedere social și economic, potrivit Parlamentului. Cetățenii Bulgariei și României sunt discriminați, deoarece se confruntă cu întârzieri, dificultăți birocratice și costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparație cu omologii lor din spațiul Schengen. Deputații notează că întârzierile la punctele de trecere a frontierei cu care se confruntă românii și bulgarii pot dura de la câteva ore la zile întregi – comparativ cu o medie de 10 minute fără verificări la frontierele interne – ceea ce înrăutățește și condițiile de muncă pentru șoferii de camioane.
Rezoluţia se bazează pe petiţia depusă de fostul ministru Răzvan Nicolaescu prin Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, care a fost susţinută de eurodeputaţii români şi dezbătută pe 22 martie în Comisia pentru petiţii a PE (PETI).
Comisia Europeană, pusă să estimeze pierderile financiare pe care România și Bulgaria le-au suferit din iunie 2011 și să analizeze posibile mecanisme de compensare
Rezoluția solicită Comisiei să estimeze pierderile financiare, câștigurile nerealizate și daunele aduse mediului pe care România și Bulgaria le-au suferit din iunie 2011 din cauza „deciziei negative și nejustificate” adoptate în privința aderării celor două țări la spațiul Schengen și să analizeze posibilele mecanisme de compensare a pierderilor financiare. Eurodeputații subliniază că situația actuală „este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv propaganda rusă” și „subminează capacitatea UE de a-și promova valorile și buna guvernanță în țările din afara UE”.
Eurodeputatul Victor Negrescu (grupul S&D) a explicat marţi, într-o întâlnire cu jurnalişti români, că rezoluţia vorbeşte despre încălcarea drepturilor fundamentale europene şi discriminarea produsă prin veto-ul austriac.
„Cerem Parlamentului European şi Comisiei Europene să folosească toate instrumentele disponibile, aşa cum au făcut-o şi în alte speţe, în aşa fel încât să apere drepturile cetăţenilor români încălcate în această situaţie. În această rezoluţie se vorbeşte, printr-un amendament pe care l-am depus, despre încălcarea drepturilor fundamentale europene şi despre o discriminare care practic se produce prin acest veto. Contacte există deja la nivel înalt, abordăm lucrurile diferit faţă de anul trecut, nu vorbim atât de mult despre acest subiect şi mai degrabă încercăm să acţionăm la nivel diplomatic. Eu cred că în acest an avem un context mai dificil decât cel de anul trecut pentru că suntem mai aproape de alegerile pentru Parlamentul European şi mai aproape de alegerile din Austria”, a spus eurodeputatul social-democrat.
El a adăugat că este vorba despre un veto politizat, întrucât există „un guvern de dreapta, nu o ţară, care împiedică extinderea spaţiului Schengen” şi că demersurile în scopul obţinerii sprijinului tuturor statelor membre pentru aderarea României la Schengen vor continua: „Au fost discuţii cu cancelarul german Olaf Scholz, care în perioada următoare va discuta cu cancelarul austriac. Avem ca prioritate în mandatul scris al preşedinţiei spaniole a Consiliului UE această susţinere pentru aderarea României la spaţiul Schengen. La nivelul familiei noastre politice avem din nou documente aprobate şi rezoluţii de sprijin pentru România. În primăvara acestui an a avut loc o reuniune la nivel înalt a Popularilor Europeni; ei nu au putut să adopte o rezoluţie de sprijin pentru România. De aceea, este important să acţionăm cu toţi în familiile noastre politice pentru a ne asigura că acest demers al ţării noastre este sprijinit la cel mai înalt nivel”.
Veto-ul Austriei a discriminat România
La rândul său, eurodeputatul Vlad Gheorghe (grupul Renew Europe) a ţinut să remarce că rezoluţia bazată pe petiţia depusă în Parlamentul European de societatea civilă din România prin care se solicită contestarea legalităţii veto-ului Austriei împotriva aderării ţării noastre la spaţiul Schengen va statua juridic pentru prima dată că ceea ce li s-a întâmplat României şi Bulgariei a constituit discriminare.
„În primul rând (rezoluţia – n. red.) vorbeşte pentru prima oară despre discriminare şi nu doar vorbeşte, dar dacă va trece – şi eu cred că va trece în plen mâine (miercuri, n.r.), pentru că noi am avut unanimitate în comisie şi nu prea văd cum poţi să ai unanimitate în comisie şi să n-ai măcar majoritate în plen – va statua juridic pentru prima dată că ce s-a întâmplat României şi Bulgariei a constituit discriminare. Nu este doar un mesaj politic, care este unul foarte puternic, ci există şi implicaţii juridice, pentru că cine este discriminat are nişte drepturi. Discutăm despre reparaţii, discutăm despre un anumit tratament juridic, se deschide calea către mai multe acţiuni în acelaşi timp. Prima dată discutăm despre despăgubiri, discutăm despre pierderile pe care ţările noastre le-au suferit financiar direct, dar şi pierderile de mediu”, a subliniat Vlad Gheorghe, citat de Agerpres.
Un alt element important este faptul că va fi menţionată pentru prima dată noţiunea de pierderi, după care urmează despăgubiri, întrucât Comisia Europeană va fi obligată să evalueze pierderile implicate (de veto-ul Austriei, n.red.) şi, în al doilea rând, să propună mecanisme juridice pentru ca România să fie compensată.
Conform programului preşedinţiei spaniole a Consiliului UE, următoarea reuniune oficială a miniştrilor de interne din UE este prevăzută pentru 28 septembrie, la Bruxelles, când subiectul extinderii Schengen ar putea fi inclus pe agendă.
Care sunt costurile rămânerii României și Bulgariei la ușa Schengen
Faptul că România şi Bulgaria se află în continuare în afara spaţiului de liberă circulaţie reprezintă un impediment societal şi economic pentru firmele şi populaţiile celor două state, spun eurodeputaţii membri ai Comisiei pentru petiţii.
Cetăţenii din Bulgaria şi România sunt discriminaţi, confruntându-se cu întârzieri, dificultăţi birocratice şi costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, comparativ cu omologii lor din spaţiul Schengen, se arată în text.
Remarcând timpii de aşteptare la trecerile de frontieră, eurodeputaţii arată că întârzierile pe care le suferă românii şi bulgarii pot fi de câteva ore şi chiar zile – comparativ cu 10 minute în absenţa controalelor la frontierele interne -, ceea ce înrăutăţeşte de asemenea condiţiile de muncă ale şoferilor de camioane.
În plus faţă de daunele provocate pieţei unice europene prin obstrucţionarea liberei circulaţii a bunurilor între state membre UE, textul menţionează „pagubele ireparabile” pentru mediul înconjurător, care nu corespund cu obiectivele de neutralitate climatică ale Uniunii.
Sănătatea şoferilor, agenţilor vamali şi oamenilor care locuiesc în apropierea trecerilor de frontieră este periclitată de poluarea crescută de la miile de vehicule care aşteaptă zilnic să treacă frontiera şi emit astfel anual circa 46.000 tone de CO2, mai arată europarlamentarii.
Rezoluţia cheamă Comisia Europeană să facă o estimare a costurilor de oportunitate şi a daunelor de mediu pe care România şi Bulgaria le-au suferit cu începere din iunie 2011 din cauza „refuzului nejustificat” de admitere în spaţiul Schengen, şi încurajează această instituţie să analizeze posibilităţi de compensare financiară.
Eurodeputaţii mai afirmă că situaţia actuală „este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv propaganda rusă”, şi „subminează capacitatea UE de a-şi promova valorile şi buna guvernare în state terţe”. (sursă foto Dreamstime)