Parlamentul European discută pe tema Tezaurului României, furat de Rusia / „Un caz internațional fără precedent de însușire ilegală”

Comisia Europeană va susține joi o prezentare în plenul Parlamentului European pe tema „Tezaurului României, însușit ilegal de Rusia”, iar apoi va avea loc o dezbatere a eurodeputaților și un vot pe o rezoluție în acest sens, potrivit agendei sesiunii PE de la Strasbourg.

Eurodeputatul Eugen Tomac (PPE) a explicat că iniţiativa se înscrie în contextul în care Uniunea Europeană şi-a adoptat anul trecut strategia privind recuperarea bunurilor de patrimoniu traficate ilicit în Europa.

„Am participat la această dezbatere (privind strategia – n.r.) în calitate de eurodeputat membru al Subcomisiei pentru drepturile omului (DROI) şi am constatat cu acel prilej că situaţia tezaurului nostru aflat la Moscova este aproape complet necunoscută la nivelul instituţiilor europene. Atunci mi-am dat seama că este foarte greu să vii să prezinţi un subiect care este de maxim interes pentru noi, românii, dar este complet necunoscut pentru publicul european, pentru instituţiile europene”, a declarat săptămâna trecută președintele PMP pentru Agerpres.

Extrase din proiectul de rezoluție înaintat Parlamentului European:

• Reamintește că însușirea ilicită a tezaurului național al României de către Rusia este singurul caz internațional în care rezervele monetare de aur ale unui stat și obiectele care fac parte din patrimoniul național al acelui stat au fost încredințate spre păstrare unei alte țări, în baza unui acord prevăzut în documente protocolare corespunzătoare, care oferă garanții legale de restituire, dar obligațiile au fost în cele din urmă nerespectate, cu încălcarea normelor și cutumelor internaționale”.
• Recunoaște că tezaurul național depus spre păstrare la Moscova în 1916 și 1917, în perioada dificilă a Primului Război Mondial, cu garanția Guvernului Rusiei Imperiale privind siguranța transportului, siguranța depozitării și siguranța restituirii în România, reprezintă un caz internațional fără precedent de însușire ilegală a rezervelor de aur și a obiectelor de patrimoniu și o problemă de perpetuă preocupare pentru societatea românească.
• exprimă îngrijorarea că, în pofida creării Comisiei mixte româno-ruse de experți mandatată să permită discuții pe această temă, eforturile de a obține restituirea tezaurului național românesc – și, prin urmare, de a asigura restituirea rezervelor de aur confiscate ilegal de la Banca Națională a României – prin canale diplomatice bilaterale între România și Rusia s-au lovit de reticența Rusiei de a restitui ceea ce regimurile anterioare au păstrat ilegal, fără a ține cont de protocoalele de restituire semnate;
• Consideră că invazia Ucrainei de către Rusia trebuie să conducă la o reevaluare a relațiilor UE-Rusia în viitor, care va cuprinde dinamici și solicitări diplomatice fără precedent, cum ar fi restituirea rezervelor de aur însușite către Banca Națională a României.
• subliniază că restituirea bunurilor culturale și a tezaurului național ale unui stat membru al UE care sunt reținute în mod ilegal de un stat din afara UE necesită un dialog diplomatic substanțial, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul forurilor internaționale.

România și-a trimis Tezaurul la Moscova în 1916-1917

În timpul Primului Razboi Mondial, între 1916 și 1917, România a trimis în Rusia țaristă tezaurul național (ce a inclus cantități însemntate de aur, obiecte de partimoniu, colecții de artă, bijuterii, arhive), pentru a fi „protejate” în cazul ocupației teritoriului național.

După instalarea la putere a regimului comunist, Rusia a sechestrat tezaurul și a refuzat înapoierea acestuia, o mare parte din valori rămânând nerestituite până în ziua de astăzi.

Recent, Guvernatorul BNR a declarat că Banca Națională și-a propus organizarea mai multor evenimente prin care să reafirmăm, mai ales în plan internațional, că România are un drept de creanță deplin valabil din punct de vedere istoric și juridic asupra depozitului său de aur evacuat la Moscova în 1916-1917.

Intrând în război alături de Antanta în august 1916, România avea să se confrunte curând cu o situație extrem de dificilă, ca urmare a bătăliilor pe două fronturi atât în Transilvania, cât și la Dunăre. De aceea, încă din septembrie 1916, Banca Națională a României a luat primele măsuri pentru punerea la adăpost a tezaurului său din aur.

h2 Ce spunea în toamnă Guvernatorul BNR:

• Anul acesta se împlinesc, în decembrie, 107 ani de la evacuarea la Moscova a tezarului României. Începând din anul 1991, Banca Națională a României a pus consecvent în aplicare o strategie privind prezentarea pentru opinia publică internă și externă a problemei tezaurului trimis la Moscova și apoi sechestrat de Uniunea Sovietică.
• Un drept de creanță al României mai vechi de un secol. Nu suntem la primele acțiuni pe această linie. Cu ocazia aderării Rusiei la Consiliul Europei în anul 1995, România, alături de alte state foste comuniste, au prezentat propuneri pentru restituirea bunurilor confiscate de Uniunea Sovietică. Atunci, comisia pentru afaceri juridice și drepturile omului a Consiliului aprecia că aceste probleme trebuie rezolvate între statele membre interesate.
• Rusia nu a acceptat această discuție nici măcar la nivel de experți, sub pretextul că la Moscova se discută proiectul unei legi de restituire de bunuri materiale aparținând altor state, care, în condițiile războiului, au fost depozitate în URSS.
• Ulterior, proiectul de lege invocat de experții ruși a fost respins de Duma de Stat a Rusiei. Această evoluție a evenimentelor a făcut să devină evidentă necesitatea de a informa corect opinia publică internațională pe bază de documente incontestabile.
• Ca urmare, principala noastră preocupare a fost să facem cunoscute documentele pe care le deținem referitoare la această problemă. Mă refer la documentele originale, subliniez originale, reunite în dosarul special care se păstrează în seiful guvernatorului BNR încă din 1922.
• Dosarul Tezaurului a fost predat din mână în mână de la un guvernator la altul din 1922, inclusiv în perioada comunistă. Așa l-am primit și eu- ca o dovadă a hotărârii Băncii Naționale a României de a recupera bunurile ce îi aparțin. Directorul Sucursalei Iași a BNR primea instrucțiuni să-l aștepte la gară pe directorul Theodor Căpitanovici, „joi, 8 septembrie, orele cinci după-amiază”, să pregătească trăsuri și să rezerve cinci camere la hotel.