Partidul în pericol de a fi șters de pe hartă după ce a stat 20 de ani la putere

Unul dintre cele mai de succes guverne de stânga din America Latină este în pragul colapsului, după ce se prezice o cotitură uriașă spre dreapta în alegerile prezidențiale de astăzi, scrie The Observer.

Casa Grande del Pueblo – Marea Casă a Poporului – domină vechiul palat prezidențial din La Paz, capitala politică a Boliviei.

Decorată cu icoane indigene, colosala structură de sticlă a fost construită în 2018 ca simbol triumfător al reinventării și viitorului strălucitor al țării sub partidul de guvernământ Movimiento al Socialismo (Mas). Însă, un an mai târziu, proiectul Mas a început să se prăbușească. Iar acum este în pragul colapsului total.

Duminică, în Bolivia au loc alegeri. Nu numai că țara pare pe cale să se încline spre dreapta, dar Mas, unul dintre cele mai de succes partide de stânga de pe continent, ar putea dispărea complet.

Dreapta este în ascensiune”, a spus Carlos Arze Vargas de lathink tank-ul Cedla. „Există o atmosferă destul de conservatoare și chiar retrogradă.” Unele părți ale dreptei, a adăugat el, „nu vorbesc doar despre reduceri – vorbesc despre eliminarea unor drepturi”.

Sondajele, deși nu sunt fiabile, indică un tur al doilea în octombrie între Samuel Doria Medina, în vârstă de 66 de ani, un magnat de centru-dreapta, și Jorge „Tuto” Quiroga, în vârstă de 65 de ani, un fost președinte de dreapta, fiecare având aproximativ 20% până la 25% din intenția de vot dintr-un total de opt candidați. Aceasta este a patra candidatură prezidențială pentru ambii.

Candidatul lui Mas, Eduardo del Castillo, în vârstă de 36 de ani, are sub 2% din voturi în sondaje – ceea ce s-ar traduce nu doar prin ștergerea din parlament, ci și prin pierderea statutului legal al partidului.

Este un colaps extraordinar pentru un partid care a câștigat toate alegerile din 2005 încoace cu peste 50% din voturi în primul tur, deoarece a oferit progres material și reprezentare politică pentru populația indigenă și clasa muncitoare.

Prima fisură a apărut în 2016, când Morales a pierdut un referendum privind posibilitatea de a candida pentru un al treilea mandat

Condus de Evo Morales, carismaticul cultivator de coca devenit președinte, Mas a impus renegocierea contractelor cu companiile care extrageau gaze naturale din Bolivia și a folosit câștigurile neașteptate pentru a stimula cheltuielile sociale. Țara a adoptat o nouă constituție cu accent pe drepturile indigenilor.

Mas a devenit hegemonic, consolidându-și controlul asupra politicii boliviene – și asupra instanțelor sale judecătorești. Între timp, Morales a devenit o caracteristică a „mareei roz” a guvernelor de stânga din America Latină, alături de Hugo Chávez în Venezuela și Luiz Inácio Lula da Silva în Brazilia.

Poate că prima fisură a apărut în 2016, când Morales a pierdut un referendum privind posibilitatea de a candida pentru un al treilea mandat consecutiv, neconstituțional, în 2019. Cu toate acestea, o hotărâre judecătorească a declarat că ar fi împotriva drepturilor sale umane să fie oprit. După ce alegerile contestate au dus la proteste în masă, armata i-a „sugerat” lui Morales să demisioneze. Acesta a făcut-o și a plecat în exil.

Jeanine Áñez, o senatoare conservatoare, a devenit președinte interimar într-un proces pe care Mas îl consideră o lovitură de stat. Áñez a promis că va organiza noi alegeri, dar guvernul ei a început să distrugă moștenirea lui Mas. Áñez s-a mutat înapoi în vechiul palat prezidențial – având la ea o biblie uriașă.

Când alegerile au avut loc în sfârșit, un an mai târziu, Luis Arce, fostul ministru de finanțe al lui Morales, a câștigat cu 55% din voturi. Morales s-a întors din exil – dar a devenit curând clar că ambii bărbați doreau să-l conducă pe Mas la alegerile din 2025.

După ani de lupte interne aprige, niciunul nu se află pe buletinul de vot. O criză economică l-a determinat pe Arce să-și retragă candidatura. Între timp, Morales a fost exclus printr-o hotărâre judecătorească privind limitarea mandatelor.

Singura speranță pentru stânga este Andrónico Rodríguez, președintele Senatului în vârstă de 36 de ani, care are sub 10% în sondaje. Rodríguez făcea parte din Mas și din același sindicat al cultivatorilor de coca ca și Morales, dar când și-a lansat candidatura, Morales l-a etichetat drept trădător și i-a îndemnat pe bolivieni să nu-l voteze. Rodríguez candidează acum pentru o nouă alianță de stânga.

Pe măsură ce partea cea mai puternică a votului Mas se împarte între facțiuni, mulți alți alegători pur și simplu îl vor abandona.

Oricine câștigă se va confrunta cu o situație economică sumbră. Proasta gestionare economică de lungă durată a lui Mas a ajuns-o din urmă în martie 2023, când guvernul a rămas practic fără valută. Acum se luptă să importe combustibil, în timp ce inflația din acest an este deja de 17%.

Economia a fost tema principală a campaniei. Atât Medina, cât și Quiroga au promis că vor liberaliza economia și vor reduce cheltuielile publice.

Însă unii se tem că un guvern de dreapta ar putea merge mult mai departe de atât, distrugând complet moștenirea lui Mas.

„Nu știu dacă Medina și Quiroga văd cum s-a schimbat țara”, a spus Pablo Mamani, sociolog din rândul uneia dintre cele mai mari populații indigene din Bolivia, aymara. „Nu suntem în 2005 – suntem în 2025. Țara nu mai este aceeași. Oamenii nu mai sunt la fel: gândesc diferit.”

Aproximativ 40% dintre bolivieni se autoidentifică drept indigeni. Și acum se așteaptă să fie reprezentați și tratați ca egali, a spus Mamani. „Parlamentul nu mai este un loc sacru pentru anumite grupuri sociale, ci un loc și pentru ele.”