Pasajul Basarab - cel mai mare proiect de infrastructura urbana din Romania - nu are receptia facuta nici la 7 ani de la inaugurare. Lucrarea de 240 milioane euro a inceput sa se degradeze

Pasajul Basarab – cel mai mare proiect de infrastructura urbana din Romania – nu are receptia facuta nici la 7 ani de la inaugurare. Lucrarea de 240 milioane euro a inceput sa se degradeze

Pasajul Basarab – cel mai mare proiect de infrastructura din Romania – nu are receptia facuta nici la 7 ani de la inaugurare. In mod normal, Primaria trebuia sa faca prima receptie la terminarea lucrarilor, moment din care incepea sa curga garantia, iar apoi receptia finala dupa expirarea perioadei de garantie. Din 2011, cand a fost inaugurat nu s-a facut niciuna, pasajul fiind in tot acest timp in intretinerea constructorului. Dupa cum se poate vedea in imagini, pe acesta au aparut gropi, luminile arse nu sunt schimbate, iar hobanele si partea metalica au inceput sa rugineasca. Pasajul a fost inaugurat in iunie 2011 de primarul Sorin Oprescu si a costat 240 milioane de euro.

Trotuarul rulant nu mai functioneaza, este murdar, plin de grafitti, iar statia intermodala de pe pod pare abandonata: balustradele sunt ruginite, scarile rulante nu mai functioneaza, o usa este defecta, nu este iluminata si plina de gainat. Primarul Sorin Oprescu a inaugurat trotuarul rulant in noiembrie 2013 si a costat circa 11 milioane de lei.

Cum a fost posibil ca pasajul sa functioneze timp de 7 ani fara reptia la terminarea lucrarilor facuta? Explica reprezentantii Primariei Capitalei:

„In momentul in care s-au finalizat partial lucrarile la Pasajul Basarab ( la mometul inaugurarii nu era finalizata parcarea de sub pasaj, lifturile, trotuarul rulant etc) si s-au facut toate testele de rezistenta, acesta a fost deschis circulatiei rutiere. Acest lucru a fost posibil pentru ca pe vechiul regulament de receptie, prevazut in H.G.273/1994, beneficiarii lucrarilor puteau prelua si pune in functiune parti din lucrare. In ceea ce priveste receptia la terminarea lucrarilor la Pasajul Basarab mentionam ca la preluarea mandatului actualei administratia acest proces nu era nici macar demarat”, se arata intr-un raspuns trimis de Primaria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Reprezentantii institutiei spun ca abia abia anul trecut s-au facut procedurile pentru receptia lucrarii, insa comisia de receptie a cerut expertizarea obiectivului.

„In anul 2017 s-a constituit comisia de receptie la terminarea lucrarilor, formata din specialisti ai PMB, RATB, Administratia Strazilor si ai Inspectoratului de Stat in Constructii care, in urma verificarii lucrarilor executate si a documentelor suport a decis expertizarea intregii lucrari. Expertiza realizata de profesori universitari, ingineri de Univeristatea Tehnica de Constructii Bucuresti este finalizata, fiind depusa in data de 2 martie la Registratura PMB. Dupa analiza acestei expertize comisia este in masura sa comunice rezultatele si masurile ce se impun”, se arata in raspunsul Primariei Capitalei.

Din cauza faptului ca aceasta procedura legala nu s-a finalizat, de intretinerea pasajului s-a ocupat constructorului, iar dupa cum se vede in imagini, acesta a inceput sa se degradeze. Abia dupa receptie, de intretinerea lui se va putea ocupa municipalitatea.

„Avand in vedere ca nu s-a facut receptia la terminarea lucrarilor, de mentenanta pasajului s-a ocupat constructorul. Dupa finalizarea receptiei pasajul va fi dat in administrarea Administratiei Strazilor. In ceea ce priveste perioada de garantie a acestui obiectiv de investitii precizam ca aceasta nu a expirat, avand in vedere ca garantia se calculeaza de la momentul semnarii receptiei la terminarea lucrarilor”, mai precizeaza Primaria Capitalei.

Pe langa problemele cu receptia, constructorul ASTALDI se judeca cu Primaria Capitalei si spune ca a executat lucrari in plus de 111.652.227 lei.

„Precizam ca Primaria Municipiului Bucuresti nu are nicio datorie fata de asocierea Astaldi-FCC Construction, toate situatiile de lucrari certificate de catre consultant au fost platite. Mentionam ca asocierea a actionat in instanta Municipiul Bucuresti in urma cu cativa ani, pentru plata unor lucrari suplimentare, neprevazute in contract. Dosarul se afla in prezent pe rolul instantelor de judecata”, se arata in raspunsul trimis de Primaria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

USR Sector 1 cere responsabilizarea urgenta a autoritatilor si remedierea problemei.

„Din pacate, de 7 ani, situatia lui este incerta, receptia acestui obiectiv fiind amanata la nesfarsit. Ca si consecinta directa, de intretinerea pasajului nu se ocupa nici constructorul, nici municipalitatea. Nu intelegem care este motivul pentru care Primaria Municipiului Bucuresti intelege sa isi bata joc de cea mai mare investitie finalizata din ultimii 25 de ani. Tragem un semnal de alarma si solicitam deschis responsabilizarea urgenta a autoritatilor.

Scurt rezumat al celor constatate: niciuna dintre cele 4 scari rulante nu functioneaza; niciunul dintre cele 4 lifturi nu functioneaza; din cele 4 usi de acces doar doua sunt functionale; cele doua info point-uri inteligente sunt vandalizate si nefunctionale; toate elementele metalice sunt ruginite, treptele au componente metalice desprinse care pun in pericol siguranta trecatorilor; cosurile de gunoi sunt vandalizate, apa se infiltreaza prin acoperis, sunt dejectii animale si gunoi necuratate”, se arata intr-o postare USR Sector 1 pe pagina de Facebook.

Despre Pasajul Basarab

Contractul pentru proiectarea si executia Pasajului Basarab a fost atribuit de Primaria Capitalei in 2006 , in mandatul primarului Adriean Videanu, firmelor ASTALDI SpA (Italia) si FCC CONSTRUCCION S.A. Termenul de executie era stabilit la 28 de luni, cu finalizare in octombrie 2009, iar bugetul lucrarii avea o valoare de 471.634.475 RON (inclusiv TVA). In anul 2007 au inceput primele sapaturi, exproprieri si restrictii de trafic.

Lucrarile la pasaj au inaintat foarte greu, de multe ori fiind blocat partial sau in totalitate santierul din cauza exproprierilor. La asta s-au adaugat si multele lucrari neprevazute pe care a trebuit sa le execute constructorul, afectand direct costul final al lucrarii.

In 2008, noul edil-sef al Capitalei, Sorin Oprescu, a preluat lucrarile intarziate cu 18 luni si pentru a rezolva problemele cu exproprierile a propus ca Pasajul Basarab sa fie declarat o lucrare de utilitate publica, lucru ce s-a si intamplat ulterior.

Intarzierile la lucrari s-au resimtit, iar termenul initial de finalizare octombrie 2009 a fost depasit. S-a anuntat apoi in repetate randuri alte si alte termene de finalizare. S-a zis intai ca la finele anului 2010 pasjaul va fi gata, iar mai apoi ca la 1 martie se va da drumul la circulatie. La inceputul anului 2011 s-a vorbit de finalul lunii martie, iar mai apoi s-a vehiculat data de 1 iunie. In final, pasajul a fost inaugurat de Sorin Oprescu in iunie 2011.

Dimensiunile pasajului

Lungime: 2 km (Podul hobanat – 222m lungime )

Suprafata totala: 55.880 mp

Cel mai inalt punct: 84 metri (piloni)

Cel mai lat pod hobanat din Europa: 44 de metri

Deschiderile arcurilor podului de peste Dambovita: 92 de metri

Numar total de hobane: 60 (3.000 de cabluri)

FOTOGALERIE Pasajul Basarab 15 martie 2018

Pasajul Basarab – cel mai mare proiect de infrastructura urbana din Romania – nu are receptia facuta nici la 7 ani de la inaugurare. Lucrarea de 240 milioane euro a inceput sa se degradeze

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”