Pasi de melc in normalizarea traficului rutier din Bucuresti: a repornit partial sistemul de management al traficului
Sistemul de management al traficului pe zona de Sud a Bucurestiului a fost repus in functiune, a declarat pentru HotNews.ro Cornel Pieptea, viceprimar al Capitalei. Acesta spune ca pana la sfarsitul saptamanii ar urma sa se puna in functiune si sistemul din partea de Nord a orasului, insa acesta nu va functiona la capacitate de 100%. Dar pana la normalizarea traficului mai e cale lunga: trebuie reparati si senzorii defecti din intersectii.
„Sistemul are doua mari concentratoare, unul la Piata Unirii, unul la Piata Victoriei. Cel de la piata Unirii, care primeste date de la circa 25 de intersectii din Sudul orasului, a fost reconectat cu centrul de control. Astfel, avem imagini de la camerele video din intersectie si se poate face managementul traficului in intersectiile in care senzorii functioneaza. Concentratorul de la Piata Victoriei, care gestioneaza circa 100 de intersectii din zona de nord a orasului, va fi reconectat cu centrul de control pana la finalul saptamanii. Atunci vom primi imagini din teren si din aceasta zona si vom putea dirija intersectiile care au echipament functional. Dupa ce va fi pus in functiune in tot orasul, saptamana viitoare vom face o evaluare a intersectiilor cu probleme, care nu au camere sau senzori functionali si vom incepe reparatiile pentru a-l aduce la 100%. Nu va pot spune cat dureaza reparatiile fiindca depinde de ce avarii gasim”, a declarat Cornel Pieptea pentru HotNews.ro.
In ultimele saptamani, de la inceperea scolii, traficul din Bucuresti a devenit de cosmar, strazile fiind mult mai aglomerate decat in primavara sau anul trecut. Soferii si calatorii RATB stau blocati cu orele in trafic in fiecare zi. Una dintre principalele cauze ale aglomeratiei este faptul ca sistemul de management al traficului nu mai functiona de circa 4 luni, fiind defecte mai multe cabluri, iar Primaria Capitalei nu a comandat nici macar o expertiza pentru a vedea de ce s-a stricat. Abia dupa ce problema a aparut in presa, primaria s-a apucat de treaba sa repare sistemul.
„Este adevarat ca sistemul de managementul traficului nu functioneaza. Situatia este cunoscuta… Sistemul nu merge de circa 4 luni. Au cedat cele doua concentratoare de date de la Piata Victoriei si Piata Unirii, fibra optica aferenta care transmitea datele catre centru si senzorii de la Unirii. Deocamdata nu stim cauza defectiunilor. Este posibil sa fie de la lucrarile de infastructura – au fost taiate niste cabluri, sau de la sobolani care au ros firele”, a declarat viceprimarul Capitalei, Cornel Pieptea, pentru HotNews.ro, la inceputul lunii octombrie.
Pieptea spune atunci ca situatia putea fi remediata daca se dorea acest lucru. „Avem un contract de service cu UTI care expira la sfarsitul lui 2015, iar expertiza putea fifacuta in baza acestui contract. Este adevarat ca exista un diferent aici, desi contractul a fost semant, Administratia Strazilor doreste ca toate lucrarile sa fie facute pe baza de comanda, nu sa se plateasca o suma lunara pentru intretinere. Practic asa s-a ajuns in situatia asta. Acum se discuta pentru a se gasi o solutie. In paralel, fiindca au cedat cele doua concentratoare, fibra optica si senzorii, este nevoie de un contract de reparatii care este in curs de atribuire”, a spus Pieptea.
Daca problemele nu se rezolva, Banca Europeana ar putea cere inapoi cele 17 milioane de euro pe care le-a dat pentru realizarea sistemului de managementul traficului.
„Daca sunt probleme si nu functioneaza si se dovedeste ca e din vina beneficiaruli, exista cai prin care sa ne luam banii inapoi”, a declarat Mario Patrone, director general BERD, pentru stirileprotv.ro.
Realizarea Sistemului de Management al Traficului din Bucuresti a facut parte din programul multisector pentru BUCURESTI, program finantat printr-un imprumut de la BERD, si a costat circa 20 milioane de euro. Sistemul din Trafic a fost instalat in perioada 2007 – 2009.
Sistemul reprezinta implementarea in mod integrat si unitar a trei subsisteme de tip deschis si anume:
1) Sistemul de control adaptiv al traficului urban (UTC)
2) Sistemul de management al transportului public (PTM)
3) Sistemul de camere video cu circuit inchis pentru supravegherea traficului (CCTV).
Fluxurile de trafic sunt coordonate prin intermediul Centrului de Control a municipalitatii care dispune de echipamente de cea mai inalta tehnicitate, fiind unul dintre cele mai performante din Europa.
Zona initiala de implementare pentru acest proiect a fost inelul principal de circulatie si axa Nord-Sud a orasului, cu un total de 100 intersectii. Ulterior, printr-o extensie a proiectului, s-au mai integrat 46 de intersectii, urmand ca, treptat, sa fie integrate si restul de 263 intersectii semaforizate ale orasului.
Un raport BERD dezvaluie mai multe probleme legate de sistemul de management al traficului
Intr-un raport intermiar al Planului Mobilitate Urbana Durabila Regiunea Bucuresti-Ilfov finantat de BERD sunt dezvaluite mai multe probleme legate de sistemul de management al traficului. Cea mai importanta este ca din cele 270 de intersectii echipate cu senzori pentru monitorizarea traficului, doar 170 sunt legate la sistem.
” Sistemul de management al traficului din Bucuresti (SMTB) a fost implementat de compania romaneasca UTI intre 2007 si 2009. Initial, sistemul acoperea 96 intersectii, dar a fost extins pe parcursul ultimilor ani, pentru a acoperi astazi aproximativ 270 intersectii din cele 450 de intersectii semaforizate din oras. Dintre aceste 270 intersectii, aproximativ 170 sunt conectate la Centrul de Control, in vreme ce restul nu sunt conectate. Cele 170 de intersectii care sunt conectate la sistem (printr-o retea de fibra optica) au antene si sistem de detectare video, iar sistemul are capacitatea de a adapta timpii de semaforizare. Cele 100 de intersectii neconectate au doar detectori de trafic, iar putine dintre ele au planuri pentru modificarea fazelor de trafic. Planurile pentru modificarea fazelor de semaforizare pot fi schimbate numai cu aprobare de la Primarie. Datele inregistrate pot fi descarcate de la intersectiile neconectate, dar nu exista informatii in timp real despre avariile de sistem”, se arata in raport.
O alta problema este ca „nu exista interventie live in program”, neexistand ingineri de trafic care sa poata face acest lucru, iar contractul de mentenanta a sistemului a expirat.
„In timp ce sistemul a fost proiectat pentru interventia in timp real, implementarea limitata si lipsa intretinerii au condus la utilizarea sistemului pentru gestionarea punctuala a incidentelor. Desi este o companie privata si, prin urmare, nu se afla intr-o pozitie decizionala cu privire la sistemul de transport, compania are o pozitie foarte puternica in gestionarea traficului (…) In prezent, contractul de intretinere este expirat, si astfel SMTB nu ofera serviciile pe care trebuie sa le furnizeze. (…) Informatiile de mai sus implica faptul ca prezentul SMTB poate fi ¬prea sofisticat¬ si mare pentru capacitatea profesionala a orasului. Chiar daca nu exista nici o indoiala ca, operat cu resurse profesionale adecvate, acest sistem poate fi utilizat pentru a reduce congestiile de trafic tot mai mari, este necesar sa exploram care este cea mai buna optiune pentru a obtine un centru de control al traficului in Bucuresti”, se arata in raport.
In ceea ce priveste managementul vehiculelor pentru transportului public, numai ~ 300 autobuze au capabilitate de a solicita prioritate la intersectii, dar este neclar in ce masura acest lucru este folosit, este alta problema sesizata in document.
Esecul sistemului de management al traficului de a funtiona la potentialul sau complet poate fi in principal atribuit urmatoarelor institutii, se arata in raport:
– Departamentului de transport al orasului ii lipseste un numar potrivit de angajati. Exista doar trei angajati in departament si ei trebuie sa se confrunte cu toate problemele de trafic din oras. Ei nu interactioneaza zilnic sau in mod obisnuit cu operatorii de la centrul de control. In plus, personalului departamentului ii lipseste capacitatea profesionala de a administra corespunzator un astfel de centru de control atat de sofisticat.
– SMTB insusi este gazduit la sediul UTI iar personalul care lucreaza acolo este alcatuit numai din operatori care monitorizeaza starea traficului. Nu exista un inginer de trafic la centrul de control si nici personal cu o capacitate profesionala suficienta pentru a utiliza acest sistem la intregul sau potential.
– In plus, contractul de intretinere a SMTB a expirat si nu a fost innoit din cauza lipsei resurselor financiare.
– Numai 300 autobuze sunt echipate cu tehnologia necesara pentru a solicita prioritate, dar deoarece acestea nu sunt alocate pe aceleasi rute, nu exista posibilitatea oferirii de benzi de prioritate pentru autobuzele aflate in intarziere
– Fondurile pentru intretinere lipsesc si mare parte a infrastructurii este deteriorata.
Raportul prezinta si optiuni de extindere a sistemului:
a. Conectarea tuturor intersectiilor semaforizate la SMTB
b. Actualizarea programelor de semnalizare de la SMTB
c. Echiparea tuturor vehiculelor de transport public cu emitatori ce le vor permite sa aiba prioritate in intersectii
d. Instalarea de VMS (semnale cu mesaj variabil) combinate cu detectoare ce vor oferi informatii in timp real despre evenimentele speciale, timpii de calatorie si optiunile de ruta
e. Capacitate de amendare, inclusiv trecerea pe rosu la semafor, utilizarea benzii pentru transport public de catre traficul general, incalcarea limitei de viteza.