Patriarhia Romana despre Legea parteneriatului Stat-Biserica: Exista riscul pentru credinciosii ortodocsi de a fi supusi prozelitismului altor Culte
Legea privind parteneriatul dintre stat si culte in domeniul serviciilor sociale „pune in concurenta directa Biserica Ortodoxa Romana cu minoritatile religioase care sunt masiv sprijinite financiar din strainatate„. Avertismentul a fost lansat de Patriarhia Romana, la o zi dupa ce presedintele Traian Basescu a retrimis legea la Parlament, spre reexaminare. „Exista riscul pentru credinciosii ortodocsi de a fi supusi prozelitismului altor Culte”, se arata intr-un comunicat de presa intitulat „Un demers pozitiv, dar incomplet„, in cadrul caruia Patriarhia inventariaza doua „aspecte pozitive” si sapte „aspecte discutabile” din textul proiectului legislativ.
Reactia Patriarhiei Romane la Legea parteneriatului Stat-Biserica vine la aproape o luna dupa ce aceasta a fost adoptata in Camera Deputatilor si la o zi dupa ce presedintele Traian Basescu a retrimis-o Parlamentului la reexaminare. Patriarhia anunta printr-un comunicat de presa ca aceasta lege nu a fost elaborata la solicitarea Patriarhiei Romane, ci este initiativa legislativa a unui grup de parlamentari.
Ce spune Patriarhia Romana despre lege:
Patriarhia Romana
Foto: Agerpres
„Aspecte pozitive:
1. Legea recunoaste cultelor calitatea de parteneri sociali si cea de furnizori de servicii sociale, incurajand astfel coresponsabilitatea si cooperarea Stat – Biserica in domeniul asistentei sociale.
2. Legea trimisa la promulgare face o distinctie clara intre activitatile sociale ale Cultelor fundamentate pe o convingere si experienta spirituala puternica devenita traditie si activitatile sociale ale ONG-urilor, care nu au aceeasi durabilitate in timp, aderenta mare la mase si nici motivatie spirituala ca un Cult religios.
Aspecte discutabile:
1. Asimilarea tuturor cultelor sub denumirea de Biserica este fortata si incorecta, mai ales pentru cultul mozaic si cultul musulman.
2. Legea limiteaza drastic domeniile in care statul sprijina activitatile sociale ale cultelor, fiind vizate doar activitatile cu tinerii, batranii si victimele calamitatilor naturale. Or, Biserica desfasoara activitati de asistenta sociala in favoarea persoanelor cu dizabilitati, someri, migranti, dependenti etc.
3. Legea pune in concurenta directa Biserica Ortodoxa Romana cu minoritatile religioase care sunt masiv sprijinite financiar din strainatate, fara referire expresa in text la criteriul proportionalitatii, enuntat clar in Legea cultelor, criteriu care corespunde contributiei la bugetul de Stat a credinciosilor diferitelor culte. In actuala formulare a legii, exista riscul pentru credinciosii ortodocsi de a fi supusi prozelitismului altor Culte doar pentru ca acestea obtin importante fonduri din strainatate si au structuri de asistenta sociala mai performante, organizate cu sprijin extern.
4. Legea vorbeste despre libera concurenta, adica despre o mentalitate de piata transpusa in relatiile dintre culte, atitudine care descurajeaza cooperarea intre diferitele Culte in vederea realizarii de proiecte comune si incurajeaza confruntarea dintre acestea.
5. In actuala formulare a legii nu este prevazuta clar asigurarea continuitatii sprijinului in cazul unor activitati sociale de durata ale Cultelor, nici dreptul cultelor de a participa la evaluarea proiectelor, ci se foloseste sintagma „dupa caz” (art. 9 alin. 2).
6. Sprijinul de 80% de la buget este mai incert decat sprijinul de 98% din Fondul Social European (fonduri europene), contributia proprie a Cultelor fiind doar 2%.
7. Legea acorda prerogative prea largi autoritatilor locale (care elaboreaza raport de oportunitate asupra proiectelor) si celor centrale (cu drept de apel la proiecte), fara a se preciza care este initiativa Cultelor. Acestea sunt reduse la rolul de simpli executanti ai demersurilor si intereselor autoritatilor de stat, iar nu de parteneri, asa cum se enunta in titlul Legii”.
In finalul comunicatului, Patriarhia Romana sustine ca „se impune ca toate aceste aspecte negative sa fie avute in vedere cu ocazia reexaminarii Legii privind parteneriatul dintre stat si culte in domeniul serviciilor sociale in Parlamentul Romaniei”.
Motivele pentru care Traian Basescu a retrimis legea in Parlament
Traian Basescu si PFP Daniel
Foto: Agerpres
Pe 5 aprilie, presedintele Traian Basescu motiva astfel decizia sa de a retrimite legea la Parlament spre reexaminare:
„1. Legea transmisa spre promulgare reglementeaza finantarea din fonduri publice a programelor initiate de culte pentru dezvoltarea si derularea de servicii sociale si actiuni caritabile, precum si pentru formarea si instruirea corpurilor de voluntari care activeaza in domeniul asistentei sociale. Consideram ca statul ar trebui sa incurajeze mai mult insertia sociala a persoanelor care beneficiaza de programele de servicii sociale in cadrul familiilor si nu in cadrul unor unitati de asistenta sociala.
2. In prezent, prestarea de servicii de asistenta sociala de catre entitati non-guvernamentale, in parteneriat cu autoritatile publice, este reglementata prin Legea nr. 34/1998 privind acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor romane cu personalitate juridica, care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala. Potrivit art. 2 al acestei legi, nivelul subventiilor acordate nu poate depasi costul mediu lunar de intretinere, pe persoana asistata din unitatile de asistenta sociala de stat, cu profil similar, organizate ca institutii publice. Conform prevederilor legii transmise spre promulgare, cultele care desfasoara activitati de asistenta sociala beneficiaza de o subventie de pana la 80% din valoarea proiectului aprobat. Astfel, legea instituie un tratament diferentiat in acordarea de finantare publica intre culte, ca prestatori de servicii sociale, pe de o parte si celelalte organizatii neguvernamentale care presteaza activitati caritabile din domeniul serviciilor sociale, pe de alta parte.
3. Articolul 15 al legii transmise spre promulgare stabileste ca procedura de finantare prevazuta de prezentul act normativ sa deroge de la prevederile Legii nr. 350/2005 privind regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati nonprofit de interes general, cu modificarile si completarile ulterioare. Consideram ca este oportun ca procedura de finantare derogatoare de la regimul general stabilit prin Legea nr. 350/2005 sa fie in mod transparent, expres si clar stabilita prin prezenta lege si nu reglementata ulterior printr-o hotarare a Guvernului, act normativ de forta juridica inferioara legii. De altfel, stabilirea unor proceduri clare de finantare in aceasta lege ar fi benefica si pentru a nu crea impresia unei politizari a modului de acordare a finantarilor pentru culte la nivelul autoritatilor locale”.
Legea parteneriatului stat-Biserica – Argumente pro si contra
Camera Deputatilor a votat pe 8 martie adoptarea proiectului „Parteneriatul dintre Stat si Biserica in domeniul asistentei sociale”. Programul va fi finantat in proportie de 80% de la bugetul public si 20% de biserica, donatii sau sponsorizari. Legea a fost propusa de deputatul PDL Raluca Turcan si initiata de aproximativ 90 de parlamentari PDL.
Ludovic Orban
Foto: Ager Press
Primul care a criticat legea a fost deputatul liberal Ludovic Orban. Potrivit acestuia, proiectul pune „Biserica in subordinea puterii politice”, „care nu uita potentialul electoral al Bisericii”. Nemultumite au fost si o serie de ONG-uri, care au reclamat ca legea introduce o discriminare intre furnizorii de servicii sociale si ca este „o mita electorala”.
Dupa adoptarea legii in Parlament, mai multe ONG-uri i-au cerut presedintelui Traian Basescu, printr-o scrisoare, sa retrimita legea pentru reexaminare in Parlament, iar liderilor de grupuri parlamentare sa retraga acest proiect legislativ.
Raluca Turcan
Foto: Hotnews
De cealalta parte, deputatul Raluca Turcan, cea care a propus legea, a declarat pentru HotNews.ro ca „pericolul politizarii acestui proiect este diminuat, pentru ca filtrele sunt atat profesionale, cat si transparente”. Intrebata daca statul isi permite finantarea acestor proiecte (in contextul in care Guvernul le-a recomandat initiatorilor sa tina cont de „presiunile si riscurile determinate de evolutia economica interna si externa”), Raluca Turcan a precizat ca „statul trebuie sa isi permita”. Turcan a declarat ca centrele sociale care se vor ridica in cadrul acestui parteneriat vor ramane ale bisericilor.
In sprijinul acestei legi s-a exprimat si Fundatia Crestin-Democrata, fondata de ministrul de Externe Teodor Baconschi. La o saptamana dupa ce legea a fost votata in Camera Deputatilor, Baconschi a publicat pe site-ul fundatiei un mesaj prin care „saluta initiativa doamnei Raluca Turcan”. „Este important ca, dupa cincizeci de ani de ideologizare atee, societatea romaneasca sa descopere aceasta contributie istorica a Bisericii la binele comun”, se arata in textul semnat de Teodor Baconschi, Adrian Papahagi, Radu Carp, Mihail Neamtu si Radu Preda.
Citeste aici o dezbatere pe tema parteneriatului Stat-Biserica
INTERVIURILE HotNews.ro