Pe ce se duc miliardele de euro pe care UE îi trimite în Palestina și ce garanții există că banii nu ajung la Hamas
UE a alocat un buget de 1,1 miliarde de euro pentru perioada 2021-2024 destinat teritoriilor palestiniene, Fâșia Gaza, Cisiordania, Ierusalimul de Est, precum și pentru refugiații din alte state. Banii sunt gestionați, pe de o parte de Autoritatea Palestiniană, condusă de partidul Fatah, principalul rival al organizației teroriste Hamas, și pe de altă parte de UNRWA, agenția pentru refugiații palestinieni.
În contextul șocului internațional produs de atacurile Hamas asupra civililor israelieni, în dezbaterea publică europeană a apărut și subiectul înghețării fondurilor alocate de UE pentru teritoriile palestiniene, pe fondul suspiciunii că acestea ar putea ajunge la gruparea teroristă.
De asemenea, patru dintre țările membre care plătesc separat bani pentru Palestina – Austria, Germania, Danemarca și Suedia – au anunțat că își vor revizui contribuția financiară.
Ulterior, șeful diplomației europene Josep Borrell a promis că ajutorul va continua, dar „se va verifica orice scurge de fonduri către Hamas”, iar europarlamentarul român Siegfried Mureșan a anunțat că aceste fonduri vor trebui, totuși, reevaluate.
În acest context, contribuabilul european poate avea două întrebări legitime: pentru ce anume trimite UE bani în teritoriile palestiniene și de unde știm că fondurile nu sunt folosite de organizațiile teroriste pentru a cumpăra rachete?
În primul rând trebuie spus că începând cu 2008, UE plus statele membre individual (la care se adaugă Norvegia și Elveția) reprezintă cel mai mare finanțator al teritoriile palestiniene, cu o asistență anuală care a depășit un miliard de euro.
În al doilea rând, pentru perioada 2021-2024, există o „Strategie comună europeană pentru sprijinul Palestinei” care prevede un buget total de 3,2 miliarde de euro, din care Uniunea Europeană va suporta 1,1 miliarde de euro (restul de bani provin de la câteva state membre individual, plus Norvegia și Elveția).
Pentru ce regiuni sunt destinați acești bani?
Gaza City, 2017. FOTO: Gabriel Bejan / HotNews.ro
Ajutorul european este destinat palestinienilor care trăiesc în Cisiordania, Fâșia Gaza, Ierusalimul de Est, precum și refugiaților din țări precum Liban, Siria, Iordania.
Populatia Palestinei este de aproximativ cinci milioane de oameni, din care trei milioane locuiesc în Cisiordania și Ierusalimul de Est, iar restul de două milioane în Fâșia Gaza.
Ca o precizare, potrivit informațiilor pe care le regăsim în documentul UE, palestinienii din Cisiordania și Ierusalimul de Est trăiesc alături de peste 640.000 de coloniști israelieni, în așezări considerate ilegale. Practic, 20% din locuitorii din Cisiordania sunt israelieni.
De asemenea, mai mult de doi din cinci palestinieni care trăiesc în Palestina sunt refugiați, iar 39% din populație are sub 14 ani.
O treime din banii alocați de UE (353 milioane euro) merge către refugiați prin UNRWA, agenția ONU care oferă protecție și asistență refugiaților palestinieni.
De altfel, în timpul ultimelor bombardamentele ale Israelului în Fâșia Gaza, peste 100 de mii de oameni s-au refugiat în școlile și clădirile acestei organizații, după cum a povestit pentru HotNews.ro jurnalistul Sami Abu Salem.
Care sunt cele 5 mari domenii pentru care UE trimite bani în Palestina?
În general, ajutorul financiar al UE este structurat pe cinci mari piloni:
- Democrația, statul de drept și drepturile omului
- Reforma guvernanței, consolidarea fiscală și politică
- Furnizare durabilă a serviciilor
- Schimbările climatice, accesul la servicii autosuficiente de apă și energie
- Dezvoltare Economică Durabilă
Primele două direcții urmăresc consolidarea unor instituții credibile ale unui viitor stat palestinian viabil. Următoarele două se referă la construirea unui sistem funcțional de servicii pentru cetățeni, în special pentru cei vulnerabili.
Aici, în document există câteva informații interesante pentru context.
- 97 % din apa extrasă din subteran în Fâșia Gaza este improprie consumului uman, iar două treimi din populația regiunii nu are apă curentă. De asemenea, nu există în zonă energie electrică pentru tratarea apei sau pentru a pompa apele uzate.
- În cea mai mare parte a anului 2018, electricitatea a fost disponibilă doar patru ore pe zi, ulterior în 2020 a ajuns la 8-12 ore pe zi, datorită unui ajutor venit din Qatar.
La modul concret, banii UE ar urma să contribuie, de exemplu, la realizarea unor instalații de desalinizare a apei de mare.
Din alocările europene pe 2023, 30 de milioane de euro au avut ca destinație exact creșterea volumului de apă potabilă care ajunge la populație.
Tot referitor la resurse, Israelul controlează peste 80 % din resursele de apă din Cisiordania, iar „în ceea ce privește energia, Palestina depinde în mod fundamental de importurile israeliene”.
Un centru de refugiați din Gaza, 2017. FOTO: Gabriel Bejan / HotNews.ro
De asemenea, banii UE sunt destinați și investițiilor în economie, agricultură și crearea de oportunități pentru palestinieni pentru a-și dezvolta propriile afaceri.
Din nou, dacă ne întoarcem la contextul în care se acordă acest ajutor, în strategie există câteva date concrete:
- Restricțiile asupra activității economice impuse de ocupația israeliană în Zona C (ocupată și controlată de Israel), unde se află majoritatea resurselor naturale ale Cisiordaniei, au fost deosebit de dăunătoare economiei palestiniene.
- Închiderea Fâșiei Gaza a afectat, de asemenea, sectorul său de export cândva dinamic.
- Legăturile economice dintre Cisiordania și Fâșia Gaza au dispărut astăzi practic, întărind dependența economică palestiniană de Israel.
- Unul din patru palestinieni trăiește în sărăcie. Ratele sărăciei sunt mai mari în Fâșia Gaza, Ierusalimul de Est și Zona C. În Fâșia Gaza rata sărăciei a crescut de la 38,9% în 2011 la 53% în 2017, în timp ce în Cisiordania viața s-a îmbunătățit ușor: 13,9 % în 2017, față de 17,6 % în 2011
- În Fâșia Gaza, 80% din populație (aproximativ 1,68 milioane) are nevoie de asistență umanitară.
- Izbucnirea războiului din Ucraina a accentuat criza din Gaza, prețul făinii de grâu crescând în 2022 cu 41%.
Un lucru important care trebuie spus aici este că strategia recunoaște doar un singur partener și anume Autoritatea Palestiniană, condusă Mahmoud Abbas, care însă, de facto, nu exercită autoritate decât în Cisiordania (n.r.- în realitate, doar 41 % din teritoriul acesteia, mai exact Zona A și Zona B – în colaborare cu Israelul), în timp ce în Gaza controlul aparține Hamas, organizația rivală a Fatah.
Autorii strategiei recunosc acest lucru și precizează că la cei cinci piloni ai finanțării europene trebuie adăugate alte trei principii:
- O singură autoritate. „Partenerii europeni de dezvoltare se angajează să abordeze provocările impuse de fragmentarea teritoriului dintre Zona A, B, C și Ierusalimul de Est în Vest și între Cisiordania și Fâșia Gaza și autoritatea acesteia.
- Sprijin pentru refugiații din Palestina (o treime din banii UE plus ai statelor membre merg către UNRWA).
- Se va face o evaluare a relației dintre „ajutor umanitar/ dezvoltare” și „securitate/ pace”, precum și cu respectarea drepturilor omului. Cu alte cuvinte, acordarea banilor nu se poate face dacă beneficiarii nu respectă pacea sau nu respectă drepturile omului.
Referitor la cum funcționează lucrurile la fața locului, în contextul în care Autoritatea Palestiniană primește fondurile europene, pe care trebuie să le folosească în teritorii pe care nu le controlează efectiv, mi se pare relevant să amintesc discuția pe care am avut-o în 2017, în Gaza City, cu soția româncă a unui medic palestinian care lucra într-un spital local.
Femeia mi-a povestit că soțul ei primește de câteva luni numai 70 % din salariu:
– De ce numai 70%?
– Din aprilie se întâmplă așa. E o formă de presiune a Autorității Palestiniene asupra Hamas din Gaza. Salariile sunt plătite de Autoritatea Palestiniană, dar toți directorii spitalelor sunt de la Hamas. E o chestie politică”.
Pe ce se mai duc banii europeni trimiși în Palestina?
La începutul acestui an, UE a anunțat pachetul de asistență financiară pentru 2022 în valoare de aproape 200 de milioane de euro, la care se adaugă cele 97 de milioane pentru UNRWA (refugiați).
Cu acești bani s-au plătit salarii și pensii din teritoriile palestiniene, de asemenea, 27 de milioane de euro au fost destinați sprijinirii microîntreprinderilor și IMM-urilor, agro-business-uri inteligente, economie verde, programe rurale, mediu.
12 milioane de euro au fost alocați doar pentru populația palestiniană din Ierusalimul de Est (pentru sănătate, incluziune socială în dezvoltarea sectorului privat etc).
5 milioane EUR vor sprijini accesul palestinienilor la justiție și condițiile pentru a avea parte de procese echitabile și asistență juridică etc.
INTERVIURILE HotNews.ro