Pensia medie în România în 2025. Ce sume primesc pensionarii

După ce Guvernul Ciolacu 1 a mărit pensiile în prag de alegeri, Guvernul Ciolacu 2 a decis înghețarea lor. Ordonanța „trenuleț” publicată în ultimele zile ale anului trecut prevede că valoarea punctului de referință se menține la nivelul de 81 lei.
Procedura de recalculare a pensiilor a generat haos printre pensionari. O parte s-au trezit că pensiile recalculate erau mai mici decât cele anterioare, fiind nevoie de intervenția repetată a autorităților, care au dat asigurări că aceia care au fost anunțați că vor avea pensii mai mici vor lua cât aveau și înainte de recalculare.
Aproximativ 200.000 de pensii (adică puțin peste 4% din total) urmau să fie înghețate încă de dinaintea publicării Ordonanței trenuleț, pentru că nivelul lor era peste cel al contribuțiilor plătite. Ele urmau să fie înghețate până când ar fi fost ajunse din urmă de celelalte pensii cu aceeași bază contributivă.
Potrivit datelor Statisticii, pensia medie de asigurări sociale de stat a fost în trimestrul al treilea din 2024 de 2459 lei, iar raportul dintre pensia medie netă pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit ṣi contribuṭia de asigurări sociale de sănătate) şi salariul mediu net a fost de 53,5% (comparativ cu 50,4% în trimestrul precedent).
După recalculare, pensia medie a urcat cu circa 30%, ajungând la aproape 3200 lei.
Noua lege a pensiilor a însemnat, în prima lună de aplicare, un efort bugetar de aproape 2,5 miliarde de lei. Pensia medie a crescut în septembrie, față de august, cu aproximativ 500 de lei, adică cu aproximativ 21%.
Care este pensia medie în 2025
Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică, în 12 județe pensia medie depășea media națională.
Cele mai mici pensii le încasau pensionarii din Botoșani, Vrancea, Giurgiu și Vaslui, potrivit datelor Statisticii.
Cum au evoluat pensiile în ultimii ani
Cele mai mari creșteri ale pensiilor au avut loc în Tulcea, Covasna, Călărași și Mehedinți, iar cele mai mici creșteri le-au avut pensiile din Hunedoara, Maramureș și Suceava.
Numărul pensionarilor este de circa 5 milioane, potrivit Statisticii. De asemenea, raportul dintre pensia medie şi salariul mediu net a fost de 53,5.
Vârsta medie la data pensionării a fost anul trecut de 59,5 ani, fiind cu 0,8 ani mai mare la bărbaţi decât la femei și cu 0,5 ani mai mare ȋn mediul rural decât ȋn cel urban.
O femeie din 5 s-a pensionat anticipat, faţă de un bărbat din 7. Au continuat să lucreze în următoarele 6 luni de la încasarea primei pensii circa 20.600 de pensionari, iar alți peste 25.000 de pensionari s-au reangajat part-time, conform publicației INS „Pensii și participarea pe piața muncii”, consultată de HotNews.ro.
În total, din cei aproape 5 milioane de pensionari, circa 700.000 sunt activi pe piața muncii iar restul de 4,2 milioane sunt inactivi. „Din cei 4,2 milioane de pensionari inactivi, 1 milion au sub 64 de ani”, a declarat Ionuț Dumitru, economist-șef, Raiffeisen Bank.
„Aici e problema fără soluție în momentul de față: pensiile speciale. Ne permitem luxul să retragem din activitate oameni în vârful carierei profesionale plătindu-i, pe mulți dintre ei, foarte mult și nu mai au nicio motivație să revină în piața muncii marea majoritate a lor. Din cei 4 milioane inactivi, peste 90% nu doresc să revină în piața muncii”, a spus el, într-o conferință organizată de CursDeGuvernare.ro.

Românii sunt poporul cu cea mai scurtă durată medie a vieții profesionale
Înainte de pensionare, românii lucrează în medie puțin peste 32 de ani, fiind poporul cu cea mai scurtă durată medie a vieții profesionale, arată datele Eurostat publicate joi. Media europeană este de 39 de ani, iar Olanda înregistrează valorile cele mai mari- aproape 44 de ani de serviciu.
După Olanda, Suedia (43,1 ani) și Danemarca (41,3 ani) sunt țările în care durata vieții profesionale e cea mai ridicată.
Cele mai mici durate de viață profesională au fost înregistrate în România (32,2 ani), Italia (32,9 ani) și Croația (34,0 ani), arată Eurostat.