Pentru cine trage locomotiva Basescu. Cateva observatii despre mitingurile politice din week-end

Cam mult spus ca la mitingul organizat sambata, 15 martie, de Partidul Miscarea Populara la initiativa presedintelui Basescu au participat 10.000 de oameni, dar cateva mii – in jur de 6000 potrivit unor surse – au raspuns apelului de a iesi in strada impotriva taxei pe carburanti. In aceeasi zi, PDL Bucuresti a organizat un protest care nu a strans, potrivit tuturor estimarilor, decat cateva sute de oameni. Sigur ca diferenta se explica prin faptul ca PDL s-a mobilizat doar la nivel local, lasand organizarea mitingului in seama filialei din Capitala. Dar mai exista o explicatie acceptata chiar de unii lideri pedelisti.

• Traian Basescu rupe masiv din voturile PDL pe masura ce isi lipeste imaginea de Partidul Miscarea Populara. O prima explicatie ar fi, deci, transferul de popularitate. In sondaje, PDL scade iar PMP creste. Transferul se produce desi presedintele parea incapabil sa mai functioneze, pe final de mandat, ca locomotiva electorala. Seful statului si-a intensificat atacurile la guvernul Ponta mai ales dupa ce PNL a iesit de la guvernare si exista riscul ca  drapelul opozitiei sa treaca la Crin Antonescu.
• Liderii PMP  defileaza cu Traian Basescu pe post de brand politic, constienti ca presedintele beneficiaza de un nucleu dur de simpatizanti dispusi sa-l urmeze. Atat in timpul mitingului cat si in interviurile de dupa, Eugen Tomac, Elena Udrea au subliniat legatura dintre PMP si Basescu. Udrea a declarat ca partidul „isi asumă colaborarea cu Traian Băsescu”  iar Tomac a intarit ideea:  „Vom urma directia stabilita de Traian Basescu” sau „Miscarea Populara inseamna Traian Basescu, Traian Basescu inseamna Miscarea Populara.” Udrea a mai spus, dupa miting, ca seful statului i-a felicitat pentru actiune: „Mi-a plăcut aseară când a zis că Mişcarea Populară este moştenirea pe care ne-o lasă”.
• Traian Basescu a facut tot posibilul sa-si lipeasca imaginea de PMP.  Pe 11 martie,  intr-un interviu la B1 TV, anunta ca va chema oamenii in strada pentru a se apara de noile taxe. Ulterior, seful statului a pasat organizarea protestelor Elenei Udrea. Cu o zi inaintea mitingului, a semnat, intr-un cort amplasat pe strada, petitia initiata de Partidul Miscarea Populara impotriva majorarii accizei la carburanti. In fine, fiica presedintelui ar urma sa ocupa locul doi pe lista PMP la europarlamentare, ceea ce ar lipi si mai puternic numele Basescu de partid. EVZ publica rezultatele unor sondaje interne ale PMP din care ar rezulta ca EBA e mai bine plasata la capitolul credibilitate decat Cristian Preda sau Daniel Funeriu, pregatind terenul candidaturii fiicei presedintelui. Ramane de vazut daca Udrea si EBA pot pastra mostenirea lasata de Basescu. 
• Ar mai fi o explicatie: PMP si-a consolidat capacitatea de mobilizare prin cooptarea unor primari importanti in randurile sale.  Intr-un interviu publicat vineri, 14 martie, Sebastian Lazaroiu, a admis ca PMP ar putea obtine un scor bun la europarlamentare in special datorita primarilor. „Cred că şi 8% nu ar fi un scor prost pentru un partid care s-a înregistrat în februarie. Dar, repet, asta pentru că a adus primari: un Emil Boc, Gheorghe Ştefan, Gheorge Falcă. Ei sunt maşini de produs voturi”.
• Traian Basescu a declarat, luni, intr-un interviu pentru Adevarul, ca urcarea PMP in sondaje se datoreaza si Elenei Udrea, care ar fi credibilizat mult partidul. „Eu stiu si un al treilea sondaj care a confirmat aceleasi cifre pentru PMP – 9 sau 10%. Aici este în primul rând o rupere a PDL de electorat. În faza initială, până când a venit Elena Udrea, PMP era la 4%. După ce a venit Udrea, s-a transferat electorat rapid, ea a credibilizat mult PMP. (…) În PMP sunt oameni cu care am lucrat, care stiu cum trebuie să arate statul. Oamenii din PMP au cam 40 de ani, nu sunt proveniti din partidul comunist, FSN, dar nici nu sunt fără experientă”, a mai spus Traian Băsescu.
• Udrea este potentata ca om politic atat de seful statului, cat si de premierul Victor Ponta prin raportarea la ea ca la un viitor candidat la prezidentiale. Traian Basescu sugereaza ca Udrea ar putea fi un potential adversar al lui Victor Ponta la prezidentiale, afirmand ca „Elena Udrea poate să îl bată pe Victor Ponta, fizic, dacă e nevoie, dar, în alegeri, nu îmi dau seama ce ar putea să facă, de cât ar putea să crească”. In schimb, Victor Ponta a declarat, luni seara, la Romania TV, ca Udrea va candida la prezidentiale: „Nu e normal, de ce i-a facut partidul cu oamenii aia care zic ‘da, da, da’?”.
• PDL e fracturat la varf.  Tensiunile interne, desi  n-au devenit inca foarte vizibile, se reflecta in slabirea fortei politice.  Recent a avut loc tentativa unor lideri PDL de a relua dialogul cu seful statului intrerupt anul trecut. HotNews.ro a scris, pe data de 6 martie, ca mai multi lideri PDL au participat la o intalnire cu presedintele Traian Basescu la Cotroceni pentru a discuta despre o eventuala unificare a partidelor de dreapta. La intalnire ar fi participat  Emil Boc, Adriean Videanu, Ioan Oltean, Gheorghe Falca, Roberta Anastase, dar si lideri de organizatii. Despre intalnire ar fi fost informat si presedintele PDL, Vasile Blaga, dar acesta nu a participat.
• Gogoasa „pericolului maghiar”. Emil Boc nu a participat la mitingul de sambata de la Bucuresti. A ramas la Cluj pentru a participa la manifestarile organizate cu ocazia zilei maghiarilor de pretutindeni (14 martie). Boc si-a inceput discursul cu salutul „Jó napot kívánok” – Bună ziua – în aplauzele mulţimii si i-a felicitat pe maghiari. E un gest rational si de apreciat, in antiteza cu pozitiile exprimate la Bucuresti, inclusiv de unii lideri PMP, care au apasat pedala discursului nationalist pentru a capitaliza politic. Ca „pericolul maghiar” e o falsa problema, umflata artificial la Budapesta sau Bucuresti, s-a vazut limpede cu prilejul manifestatiilor de sambata. Cand statul roman adopta masurile adecvate, manifestarile extremiste de tip Jobbik devin sporadice. S-a vazut si mai clar ca tensiunile de la Targu Mures din data de 10 martie au fost alimentate de radicalii maghiari, gen Laszlo Tokes sau Jobbik.. Insa si politicienii romani au comis erori tactice, fie ca vorbim de refuzul autoritatilor locale de a aproba un mars, fie de atentia disproportionata acordata de seful statului si de guvern unui partid extremist, fara aderenta in randul maghiarilor din Ardeal. (Nota: O prima versiune a acestui articol a aparut in ultimul numar al Revistei 22)