Pentru prima dată în cei 88 de ani de activitate, Volkswagen oprește producția la o fabrică din Germania
Începând de marți, producătorul auto închide linia de producție de la fabrica sa din Dresda, o mișcare care reflectă presiunea crescândă asupra celui mai mare producător auto din Europa.
Decizia face parte dintr-un context mai larg de presiuni asupra fluxului de numerar al Volkswagen, deoarece vânzările din China rămân slabe, cererea din Europa scade, iar tarifele americane afectează performanța grupului în SUA.
Înăsprește programul de investiții, notează presa elenă.
Volkswagen se confruntă de luni de zile cu decizii dificile cu privire la modul de alocare a programului său de investiții, care se ridică la aproximativ 160 de miliarde de euro în următorii cinci ani. Această sumă este deja redusă față de planul anterior pentru perioada 2023-2027, care se ridica la 180 de miliarde de euro.
În ciuda faptului că directorul financiar al grupului, Arno Andlich, lăsase deschisă posibilitatea ca rezultatul net al numerarului din 2025 să fie ușor pozitiv, analiștii avertizează că presiunile vor continua.
„Există o presiune clară asupra fluxului de numerar pentru 2026”, a declarat pentru FT analistul Steven Reitman de la Bernstein, subliniind că grupul caută modalități de a reduce costurile și de a-și spori profitabilitatea.
Tranziție precisă și „a doua viață” pentru motoarele cu ardere internă.
Potrivit analiștilor, Volkswagen este solicitată să reinvestească în motoare cu ardere internă, deoarece tranziția către mobilitatea electrică se dovedește a fi mai lentă și mai complexă decât estimările inițiale.
„Durata de viață mai lungă a vehiculelor pe combustibili fosili necesită noi investiții în tehnologiile motoarelor pe benzină”, subliniază Reitman, adăugând că grupul se confruntă cu „provocări ample”.
La rândul său, Moritz Kronenberger, manager de portofoliu la Union Investment, estimează că Volkswagen va fi nevoită să elimine și alte proiecte din planul său de investiții pentru a-și atinge obiectivele.
O fabrică simbolică unde „cifrele nu au funcționat”
Uzina din Dresda a început producția în 2002 și a construit în total mai puțin de 200.000 de vehicule – mai puțin de jumătate din producția anuală a principalei fabrici Volkswagen din Wolfsburg.
Inițial concepută ca o demonstrație a priceperii tehnologice a grupului, odată cu producția modelului de lux VW Phaeton. După ce modelul a fost scos din producție în 2016, fabrica a devenit un simbol al trecerii Volkswagen către mobilitatea electrică, cea mai recentă producție fiind modelul electric ID.3.
Reducerea capacității și pierderea locurilor de muncă
Oprirea producției la Dresda este un alt pas în planul Volkswagen de a reduce capacitatea de producție din Germania. Decizia face parte dintr-un acord cu sindicatele încheiat anul trecut, care prevede un total de până la 35.000 de concedieri la VW în Germania.
Șeful mărcii Volkswagen, Thomas Schaefer, a subliniat că decizia nu a fost luată „cu ușurință”, ci a numit închiderea liniei de producție „necesară din punct de vedere economic”.
Concentrare pe cercetare și tehnologie
Fabrica nu va fi complet abandonată. Volkswagen o va închiria Universității Tehnice din Dresda pentru a crea un campus de cercetare axat pe inteligență artificială, robotică și microcipuri.
Grupul și universitatea s-au angajat să investească 50 de milioane de euro în următorii șapte ani, în timp ce Volkswagen va continua să utilizeze amplasamentul pentru livrările de vehicule către clienți și ca atracție turistică.
Ce înseamnă acest lucru pentru industria auto europeană?
Decizia Volkswagen de a opri pentru prima dată producția pe teritoriul german servește drept un semnal de alarmă pentru întreaga industrie auto europeană.
Cel mai mare producător din Europa nu doar închide o linie de producție; este forțat să admită că modelul său anterior de creștere, bazat pe volum mare, cerere puternică din China și o tranziție treptată către mobilitatea electrică, a încetat să funcționeze.
Grupurile europene sunt acum strânse între trei presiuni simultane: politica agresivă de prețuri a producătorilor chinezi de vehicule electrice, creșterea costurilor de producție în Europa – în special a energiei și a forței de muncă – și un cadru de reglementare care necesită investiții uriașe fără a garanta o cerere corespunzătoare.
În același timp, încetinirea electrificării obligă producătorii auto să reinvestească în motoare cu ardere internă, dublând efectiv povara investițiilor. Rezultatul este presiuni asupra fluxului de numerar, revizuiri ale planurilor de investiții și, din ce în ce mai mult, decizii de limitare a bazei de producție chiar în Europa.
Cazul Volkswagen arată că industria auto europeană intră într-o perioadă de alegeri dificile, în care adaptarea nu va fi lipsită de durere – nici din punct de vedere politic, nici social.
