Pentru Rusia, Ucraina nu este o ţară, ci o resursă – o rampă militară pentru viitoare invazii, spune Zelenski la summitul pentru Europa de Sud-Est
Securitatea Europei de Sud-Est şi a regiunii Mării Negre este indivizibilă, a declarat miercuri, la summitul de la Odesa, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a arătat că Ucraina nu luptă cu Rusia doar pentru a se apăra pe sine, ci pentru a apăra întregul continent european.
„Securitatea Europei de Sud-Est şi a regiunii Mării Negre este indivizibilă. Ucraina a înţeles acest lucru încă din 2014. Întregul continent a devenit conştient de asta în 2022. Şi chiar şi astăzi suntem nevoiţi să luptăm nu doar pentru ţara noastră, ci şi pentru ca această realitate să devină fundamentul unei noi politici regionale”, a afirmat Volodimir Zelenski, potrivit Agerpres.
Liderul de la Kiev a vorbit de implicarea regimului de la Moscova în politicile interne ale ţărilor din Sud-Estul Europei, printre care şi România. El a cerut, totodată, sprijin european pentru Republica Moldova, în contextul alegerilor parlamentare din toamna acestui an.
„Sprijinirea unei Moldove europene este o sarcină esenţială pentru noi toţi”
„Din păcate, regiunea noastră este una dintre principalele ţinte ale Rusiei, care încearcă să semene haos. Am văzut acest lucru în Balcani, unde Moscova a alimentat tensiuni etnice, acte de sabotaj şi tentative de lovituri de stat. Am văzut manipulări ale opiniei publice în România, orchestrate cu implicarea Moscovei. Iar de trei decenii, Rusia încearcă să ţină Moldova în sărăcie şi instabilitate, pentru a o aduce sub control total. Dacă Europa va pierde Moldova în acest an, Rusia va fi şi mai încurajată să se amestece în ţările voastre – să vă ia resursele, suveranitatea şi chiar istoria. De aceea, sprijinirea unei Moldove europene – nu a uneia controlate de forţe ruseşti sau oligarhice – este o sarcină esenţială pentru noi toţi. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Ucraina. Pentru Moscova, Ucraina nu este o ţară, ci o resursă – o rampă militară pentru viitoare invazii. Toţi ne confruntăm cu aceeaşi sursă a distrugerii. Astăzi propun să ne concentrăm – şi eu, în special – pe trei lucruri: apărare, unitate şi dezvoltare reală”, a adăugat Zelenski.
El l-a acuzat pe Vladimir Putin că nu vrea să pună capăt războiului şi a cerut Europei sancţiuni mai dure împotriva Rusiei.
„Este clar pentru toţi: Putin nu vrea să pună capăt acestui război. El crede că atât timp cât îşi poate domina vecinii, rămâne politic în viaţă. Dar, indiferent ce crede, misiunea noastră este să-l forţăm să caute pacea şi supravieţuirea politică prin mijloace non-militare. Pentru asta avem nevoie de sprijin militar pentru Ucraina, sisteme de apărare antiaeriană, drone – toate sunt esenţiale, sancţiuni. Participarea voastră la deciziile UE privind pachetele de sancţiuni este vitală. Cel de-al 18-lea pachet poate fi mai dur – în special asupra transportului de petrol şi sectorului financiar rus. Reducerea plafonului de preţ al petrolului la 45 de dolari ar fi mai eficient decât cel actual de 60. Un plafon de 30 de dolari ar aduce schimbarea reală la Moscova”, a precizat liderul de la Kiev.
„Fiecare ţară europeană are dreptul să-şi aleagă propriul drum în securitate”
Referindu-se la NATO, Zelenski a spus că această alianţă militară este „cheia arhitecturii de securitate europene”.
„Sprijinul reciproc pentru extinderea UE şi a NATO este esenţial. Iar aderarea Ucrainei trebuie să progreseze – am îndeplinit toate condiţiile. Amânările nu ajută pe nimeni. Şi NATO este cheia arhitecturii de securitate europene. Fiecare ţară europeană are dreptul să-şi aleagă propriul drum în securitate. Summitul NATO care urmează trebuie să reconfirme acest lucru. Totodată, cooperarea noastră în domeniul infrastructurii, energiei, comunicaţiilor, sistemelor digitale trebuie să arate progrese anuale concrete. Războiul Rusiei şi blocada porturilor ucrainene au demonstrat cât de vitale sunt rutele alternative – pe care le avem datorită vouă”, a evidenţiat preşedintele Ucrainei.
La reuniunea de la Odesa au luat parte 11 şefi de state, de guverne sau lideri ai parlamentelor din România, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Macedonia, Muntenegru, Slovenia, Albania, Bulgaria Croaţia şi Grecia.
INTERVIURILE HotNews.ro