Persoanele infectate cu HIV/SIDA, romii si persoanele cu dizabilitati sunt cele mai discriminate in Romania

Persoanele infectate cu HIV/SIDA, romii, persoanele cu dizabilitati si persoanele dependente de droguri sunt cele mai discriminate in Romania. Concluzia apartine sondajului de opinie „Perceptii si atitudini privind discriminarea”, comandat de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii si realizat de catre IRES. Pe de alta parte, cea mai mica toleranta se inregistreaza fata de persoanele cu o alta orientare sexuala decat a majoritatii: 60% dintre respondenti nu ar accepta ca o persoana care nu este heterosexuala sa faca parte din familie si nici sa le fie prieten.

Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) a lansat astazi, 10 decembrie, sondajul de opinie „Perceptii si atitudini privind discriminarea”. Sondajul a fost comandat de CNCD si a fost realizat in luna noiembrie de catre Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES).

Datele sondajului au fost date publicitatii in cadrul unei mese rotunde realizata de CNCD in parteneriat cu Comisia pentru drepturile omului, culte si minoritati a Senatului Romaniei, cu ocazia Zilei Internationale a Drepturilor Omului.

Sondajul a fost realizat face-to-face, la domiciliul respondentilor, in perioada 25 octombrie-16 noiembrie 2013, iar volumul esantionului este de 1.415 persoane de peste 18 ani. Eroare maxima tolerata +/- 2,65%.

Rezultatele sondajului

Persoanele infectate cu HIV/SIDA, persoanele de etnie roma, persoanele cu dizabilitati si persoanele dependente de droguri sunt cele mai discriminate in Romania, potrivit sondajului. Alte categorii de persoane despre care cei intervievati au declarat ca sunt discriminate sunt persoanele cu o alta orientare sexuala si copiii institutionalizati.

In ceea ce priveste angajarea, persoanelor de etnie roma le este cel mai greu sa isi gaseasca un loc de munca, potrivit raspunsurilor a 71% dintre respondenti. Ei sunt urmati de persoanele infectate cu HIV/SIDA, despre care 69% dintre cei chestionati considera ca intampina dificultati la angajare, si de oamenii de la sat, in comparatie cu cei de la oras. Si imigrantii isi gasesc cu greu un loc de munca, in comparatie cu cei care sunt cetateni romani, sustin 52% dintre respondenti.

Aproape o treime dintre intervievati sunt de parere ca fenomenul discriminarii in Romania va creste in anii urmatori, in timp ce 1 din 10 crede ca fenomenul se va diminua. Majoritatea, 46%, crede ca fenomenul va ramane la fel ca pana acum.

Politicienii sunt desemnati de catre cei mai multi dintre respondenti ca avand comportamente discriminatorii (76% dintre persoanele chestionate sustin acest lucru), urmati de oamenii obisnuiti (68%), de firmele private (61%) si de institutiile publice (60%). 58% dintre respondenti cred ca medicii discrimineaza, iar 56% – mass media.

Majoritatea respondentilor sustine ca persoanele de etnie romana sunt discriminate la scoala, la locul de munca, in locuri publice si in spitale. Aceeasi situatie este inregistrata pentru persoanele cu handicap (exceptand in spitale), pentru persoanele infectate cu HIV/SIDA si pentru cei cu orientare sexuala diferita de a majoritatii (exceptand si aici spitalele).

Rezultatele studiului arata si ca majoritatea romanilor ar accepta ca o persoana fara loc de munca sau fara venit sa devina parte a familiei. Insa toleranta scade atunci cand este vorba despre persoane cu dizabilitati, cu boli cronice sau despre persoane care fac parte dintr-o minoritate etnica. Cea mai mica toleranta se manifesta fata de oamenii care nu sunt heterosexuali, care ar fi acceptati in familie de 25% dintre cei intervievati.

Persoanele de etnie roma sunt descrisi de respondenti ca hoti, infractori (20% sustin acest lucru), lenesi, dezinteresati sau indiferenti (11%) si fara educatie (8%). 42% dintre respondenti cred ca Educatia este principala solutie pentru integrarea romilor, urmata de integrarea pe piata muncii si schimbarea comportamentului/culturii lor.

Minoritatea ungara este descrisa ca rea, dusmanoasa, invidioasa, rasista, sovina, nationalista, dar si harnica si gospodara. Germanii sunt vazuti insa ca cinstiti, corecti, harnici, seriosi si inteligenti.

Cuvintele cele mai folosite pentru a descrie evreii sunt afaceristi si comercianti (10%), inteligenti si educati (3%), credinciosi, religiosi (3%). Pe de alta parte, romanii sunt vazuti ca gospodari, harnici, muncitori (11%), buni, cumsecade (8%), dar si lenesi (6%)

Minoritatile nationale din tara noastra reprezinta o amenintare pentru Romania, cred 21% dintre respondenti. 31% considera ca minoritatile nationale reprezinta o problema, dar nu o amenintare, in timp ce 29% sustin ca acestea nu reprezinta o problema, dar nici un avantaj.

Pe de alta parte, 39% considera ca minoritatile nationale au o contributie folositoare in anumite regiuni si ocupatii, iar 30% ii vad ca o sursa valoroasa pentru tara noastra.

Majoritatea persoanelor intervievate (88%) au declarat ca au auzit despre fenomenul de discriminare. 54% au raspuns ca stiu „mult” si „foarte mult” despre discriminare, in timp ce 45% au spus ca stiu „putin” si „deloc” despre acest fenomen. 67% dintre respondenti cred ca discriminarea in Romania se manifesta „des” si „foarte des”, in timp ce procentul celor care cred ca discriminarea nu se manifesta deloc este de 1%.

Doar aproximativ 2 din 10 respondenti sustin ca s-au simtit discriminati, iar cele mai frecvente motive pentru a fi discriminat sunt varsta (30%), statutul social (28%), veniturile (26%), provenienta din mediul rural (18%) si etnia (18%).

Sub o treime dintre persoanele care au fost chestionate au declarat ca stiu ce trebuie sa faca din punct de vedere legal daca sunt discriminate. Raspunsurile pe care le-au oferit, insa, in acest sens, sunt destul de vagi, precizeaza cei care au realizat studiul. 18% au declarat ca in situatia in care ar fi discriminati ar apela la Politie, 17% au raspuns ca ar apela la autoritati, 15% la justitie si 8% la CNCD.

La intrebarea „Cum credeti ca este pedepsita discriminarea din punct de vedere legal”, aproape jumatate dintre cei chestionati au raspuns ca aceasta nu este pedepsita deloc, 28% sustin ca prin amenda si 5% prin pedeapsa cu inchisoarea.

Majoritatea respondentilor cred ca nerespectarea legilor este cauzata de lipsa educatiei (86%), de influenta negativa a anturajului in care ajunge un adolescent (80%), de saracie (82%), de necunoasterea legii (77%) si de lipsa unui control ferm in societate (76%).

Peste 90% dintre persoanele care au luat parte la chestionar sunt de parere ca statul ar trebui sa se implice printr-un sistem de control si sanctionare mai bine pus la punct, pentru a asigura respectarea legilor, precum si prin educatie si prin combaterea saraciei. Potrivit respondentilor, lipsa educatiei, atitudinea nepotrivita a oamenilor fata de semeni si lipsa de informatie sunt principalele motive pentru care unii oameni discrimineaza in Romania.

Majoritatea respondentilor (54%) au declarat ca au auzit de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, iar cei mai multi sustin ca au auzit de CNCD de la televizor (83%), de la radio (6%), din presa scrisa (4%) si de pe internet (3%). In ceea ce priveste increderea in CNCD, 35% dintre persoanele chestionate au declarat ca au „putina” incredere, 23% au raspuns „Nu stiu”, iar 19% au declarat ca au „multa” incredere.

La intrebarea „Cunoasteti vreun caz de discriminare in care a intervenit Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii”, 71% dintre respondenti au spus: „Nu” si 11% au raspuns afirmativ.

Aproximativ o treime dintre intervievati sustin ca in ultimul an au vazut la televizor sau au citit in presa despre cazuri de discriminare. Cea mai intalnita situatie in cadrul careia a aparut fenomenul de discriminare este obtinerea unui loc de munca si accesul la servicii medicale. In principal, pentru actele de discriminare prezentate in media sunt responsabili oameni obisnuiti si politicieni, precum si companii angajatoare, dar si medici, se arata in studiu.

68% dintre participantii la studiu au declarat ca au auzit de Holocaust, iar cei mai multi au definit acest termen ca „exterminarea evreilor de catre germani” (47%), prin crime in masa/pogromuri (29%), deportarea evreilor (29%) si persecutia evreilor europeni (28%). Dintre persoanele care au auzit de Holocaust, 51% cred ca acest lucru s-a intamplat in Romania.

La intrebarea: „Care este principala problema cu care va confruntati dumneavoastra personal in prezent?„, cei mai multi au raspuns: „Lipsa banilor/Venituri mici” (35%), „Lipsa locurilor de munca” (12%) si „Probleme de sanatate/Boala” (12%).

In acelasi timp, 77% dintre respondenti sustin ca in Romania lucrurile merg intr-o directie gresita, iar 59% dintre persoanele intervievate considera ca „fenomenul discriminarii este o problema actuala in Romania” (in timp ce 31% considera ca nu este o problema actuala).

90% dintre respondenti se uita la televizor de cateva ori pe saptamana sau mai des, 55% – asculta radio, 42% – utilizeaza internetul, 31% – citesc ziare si doar 11% au declarat ca citesc carti cu aceasta frecventa (de cateva ori pe saptamana sau mai des). In plus, 26% dintre cei chestionati au declarat ca nu citesc niciodata carti.

Citeste aici sondajul integral:

Sondaj de opinie ‘Perceptii si atitudini privind discriminarea’

Citeste si:

40% dintre romani ar vota o femeie in functia de presedinte al Romaniei – Sondaj

Persoanele infectate cu HIV/SIDA, romii si persoanele cu dizabilitati sunt cele mai discriminate in Romania

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”