Peste 45% dintre familiile din România au drept cap al gospodăriei un pensionar. Statistici ale INS care arată că ne descurcăm tot mai greu cu banii

Când vine vorba despre dificultăți financiare, cei mai vulnerabili nu sunt pensionarii, ci persoanele active de 50-64 de ani, reiese dintr-o cercetare publicată de Institutul Național de Statistică.

An de an, Statistica publică o lucrare denumită „Condițiile de viață ale populației din România”. Ediția din acest an arată cât de mult a crescut numărul familiilor care se descurcă tot mai greu cu banii.

Cercetarea INS mai arată că ponderea cea mai mare în numărul total de 7,5 milioane de familii o au cele care au drept cap al gospodăriei un pensionar. Sunt 45,4% astfel de familii sau circa 3,5 milioane în termeni absoluți (și în creștere față de anul anterior).

În privința plăților restante acumulate de familiile din România, cele mai frecvente cazuri – 79,8% – sunt cele cu întreţinerea locuinţei şi cele cu energia electrică (75,0%), arată INS.

În mediul rural, 18,2% dintre familii au specificat că, în anul 2023, a fost cel puțin o situație în care nu au putut achita la timp unele dintre aceste cheltuieli curente importante, mai mult cu circa patru puncte procentuale față de gospodăriile din mediul urban.

Dacă membrii gospodăriilor din mediul urban au avut mai des restanțe la achitarea cheltuielilor de întreținere a locuinței (85,9% dintre gospodării), în mediul rural ponderea cea mai mare la restanțe s-a menționat pentru plata cheltuielilor cu energia electrică (84,3% dintre gospodării).

Fenomenul restanţelor este mai răspândit în cazul gospodăriilor cu copii (17,8%), față de cei fără copii.

Majoritatea românilor spun că ar trebui să se împrumute dacă le-ar apărea o urgență medicală

Dacă le-ar apărea o urgență financiară (îmbolnăvire, deces) care ar presupune alocarea a peste 2.000 de euro, peste 90% dintre români ar trebui să facă un împrumut pentru a o putea acoperi, mai arată studiul.

Probleme au nu doar persoanele fizice, ci și cei care au mici afaceri.

„Știu cum este să trebuiască să jonglezi cu creditorii pentru a ți se permite să mai întârzii o lună cu plățile pentru că nici tu la rândul tău nu ți-ai încasat banii. Știu cum este să stai cu 1.200 de lei în cont în timp ce aștept să intre banii facturați clienților. Și știu cum este să te consumi nopțile de întrebarea de unde plătești salariile dacă nu ți-au intrat banii. Mai știu și cum este să fii nevoit să te împrumuți de bani de la rude sau prieteni pentru reparațiile urgente la mașină pentru că ai de făcut drumuri la clienți pe care nu-ți poți permite să-i pierzi!”, descrie, pentru HotNews.ro, antreprenorul Andrei Popescu.

Andrei Popescu e antreprenor din 2010 și are afaceri în domeniul marketingului digital și publicității.

Pentru multe familii, a discuta despre lupta lor cu banii (cu lipsa lor mai exact) este jenant. Asemenea subiecte le ocolești în discuțiile cu prietenii pentru a nu te vulnerabiliza.

Așa că nu se discută despre greutățile financiare nici măcar cu cei mai apropiați prieteni – până când realizezi că ceea ce ți se întâmplă ție li se întâmplă și altor milioane de români. Or, Statistica asta încearcă să ne spună în lucrarea publicată vineri.

Economiștii și analiștii economici vin la televizor și explică cum e cu șomajul, cu inegalitatea salarială sau cu averea netă a românilor, dar aproape nimeni nu surprinde ceea ce se întâmplă în familiile care fac eforturi de la lună la lună, de la un salariu la altul pentru a supraviețui. De asemenea, se cheltuiesc milioane de euro pentru educație financiară, dar la finalul zilei oamenii rar își schimbă comportamentul prociclic.

Când le cresc veniturile, își măresc și cheltuielile (pentru nevoi care aproape mereu apar), iar când o duc mai prost încearcă să economisească, dar nu prea mai au din ce.

Experții spun că, atunci când oamenii primesc niște bani – un bonus, o moștenire, ș.a. -, e mai probabil să cheltuiască acei bani decât să-i economisească.

„Asistența medicală s-a scumpit îngrozitor”

Mulți dintre români trăiesc într-o stare mai mult sau mai puțin continuă de pericol financiar, arată datele din lucrarea INS. Poți să-i spui fragilitate financiară, insecuritate financiară, dificultăți financiare, dar tot pericol financiar se cheamă.

„Dacă există vreo veste bună, este că o mulțime de lucruri, în special bunurile de folosință îndelungată precum televizoarele și computerele, s-au ieftinit constant. Dar asistența medicală s-a scumpit îngrozitor. Viața în sine e mult mai scumpă. Uneori, mai mult decât putem noi plăti”, spune Marian Bălăceanu, angajat în comerț.

Iar urgențele apar întotdeauna; sunt parte din viața noastră. În presă apar tot felul de experți care sugerează să economisim cel puțin 10-15% din venit. Dar motivul principal pentru care mulți dintre noi nu pot economisi este că mereu apare o gaură de acoperit. Ba ți se strică ceva la chiuvetă, ba nu mai merge aerul condiționat, ba unul din noi sau animăluțul de casă se îmbolnăvește și trebuie dus la veterinar- toate astea apar recurent, mai arată Marian.

Citește aici publicația Statisticii