Peste o treime din elevi sunt analfabeți numeric. În clasa a X-a, nivelul competențelor matematice ajunge cel mai jos. Ministrul Educației: „Este inacceptabil”

Asociația pentru Valori în Educație (AVE România) și platforma BRIO au anunțat miercuri, 5 februarie, rezultatele primului Raport Național privind Alfabetizarea Numerică din România. Conform raportului, care a analizat populația școlară din toate ciclurile de învățământ, primar, gimnazial și liceal, analfabetismul numeric se plasează la peste o treime (36%) dintre elevi, cu aproape 16% având dificultăți marcante. 

• Analfabetismul numeric crește constant, de la 25% la clasele primare, la 46% la liceu
• Elevii din mediul rural prezintă cele mai ridicate niveluri de analfabetism numeric (58,16%)
• Elevii din categoria cu cel mai crescut statut socio-economic prezintă cele mai scăzute procente de analfabetism numeric
• Cel mai ridicat nivel de analfabetism numeric este atins în clasa a X-a, când procentul ajunge la 54,56%, conform documentului.

Raportul privind alfabetizarea numerică în România oferă o imagine detaliată asupra competențelor matematice ale elevilor, defalcate pe categorii de vârstă și clase.

Profesorul Dragoș Iliescu, cel care a prezentat miercuri rezultatele, a explicat că 35% dintre elevii din România se află într-o zonă de risc masiv sau au competențe numerice foarte limitate, o cifră care, deși mai mică decât rezultatele PISA (aproximativ 50%), arată o tendință îngrijorătoare de deteriorare a competențelor matematice pe măsură ce elevii avansează în ciclurile școlare.

România are rezultate bune la finalul ciclului primar, dar competențele numerice se deteriorează în gimnaziu și liceu, unde analfabetismul funcțional ajunge la aproape 50%, cu o ușoară revenire în clasele XI-XII datorită pregătirii pentru Bacalaureat, continuă profesorul. 

„Ultimul raport care a fost publicat deocamdată doar la nivel internaţional, în noiembrie, ne spune că la finalul claselor primare România stă mult mai bine decât ne-am aştepta. Pare că se rupe ceva la gimnaziu şi asta pare să se accelereze la liceu. Plecăm de la un analfabetism funcţional de undeva la 20-25% şi ajungem la aproape 50% în liceu. Dacă ne uităm de la clasă la alta, o să zicem, da, se confirmă acel trend, cu un reviriment la clasa a XI-a şi a XII-a, probabil motivat de atenţia suplimentară pe care o dau elevii Bacalaureatului”,  a explicat Dragoş Iliescu.

El a adăugat că elevii din România au mari deficiențe în raționamentul statistic și probabilistic, iar un exemplu simplu arată că peste 90% dintre liceeni au concepții greșite despre probabilitate, ceea ce poate duce la decizii eronate în viața de zi cu zi.

„Dacă ne uităm la domeniile testate, am observat cu stupoare faptul că raţionamentul statistic şi probabilistic e un lucru care se predă oricum foarte vag la noi în şcoală şi e un lucru la care suntem teribil de deficitari. Itemi extraordinar de simpli nu pot fi răspunşi corect nici de elevi de la liceu. Itemi simpli, de genul dacă avem un item care spune aşa: dacă la loterie la extracţia de săptămâna trecută a ieşit numărul 3, probabilitatea ca tot numărul 3 să iasă la extracţia de săptămâna asta este mai mare, mai mică sau egală? Şi majoritatea spun că e mai mică probabilitatea. Şi când zic majoritatea, zic 92-93%. Şi ăsta e un raţionament, nu trebuie să faci probabilităţi neapărat ca să înţelegi. E un raţionament de viaţă cotidiană care te va duce la a face decizii greşite, financiare şi de alte feluri”.

Cum arată rezultatele generale 

Potrivit primului raport privind alfabetizarea numerică, prezentat miercuri de Asociația pentru Valori în Educație (AVE România) și platforma BRIO:

• 13,17% dintre elevi se încadrează în categoria de excelență (A), iar 28,20% au un nivel bun de funcționalitate numerică (B).
• 35,73% dintre elevi sunt considerați analfabeți funcțional numeric (D+E), iar 15,63% dintre aceștia se află într-un risc major de analfabetism numeric​.

Cele cinci categorii de funcționalitate trasate în raport pentru fiecare clasă sunt: 

• A (excelentă), 
• B (bună),
• C (limitată),
• D (foarte limitată),
• E (risc major)

Categoriile D și E reprezintă analfabetism numeric funcțional, iar categoriile A, B și C reprezintă funcționalitate numerică.

Rezultate pe cicluri școlare

• Ciclul primar (clasele 1-4): 25,04% din elevi sunt în categoriile D+E (analfabetism numeric)
• Gimnaziu (clasele 5-8): 35,59% dintre elevi se încadrează în D+E
• Liceu (clasele 9-12): 46,31% dintre elevi prezintă analfabetism numeric​

Rezultate pe clase

• Clasa I: 22.37% analfabeți funcțional numeric.
• Clasa a IV-a: Cel mai bun nivel de alfabetizare numerică (76% dintre elevi au competențe numerice funcționale).
• Clasa a X-a: Cel mai ridicat nivel de analfabetism numeric (54,56% dintre elevi sunt în D+E).
• Clasele XI-XII: Ușoară revenire a competențelor numerice (aproximativ 38-43% analfabetism numeric)​.

Băieții prezintă, în general, un nivel mai bun de funcționalitate numerică față de fete, diferența menținându-se constantă de la un ciclu școlar la altul.

Elevii din rural au cele mai ridicate niveluri de analfabetism funcțional

S-au observat diferențe crescute ale analfabetismului funcțional numeric în funcție de mediul de proveniență. Astfel, elevii din mediul rural prezintă cele mai ridicate niveluri de analfabetism numeric, cu 58,16%, în timp ce elevii din urbanul mare înregistrează cele mai scăzute niveluri, de 22,23%. 

În ciclul primar, analfabetismul numeric este deja foarte ridicat în rural (42,86%), comparativ cu urbanul mare (15,45%). Diferențele persistă și se accentuează pe măsură ce elevii avansează în ciclurile următoare, de gimnaziu și liceu, se arată în raport. 

Legătura dintre statutul socio-economic și nivelul de funcționalitate numerică

Elevii din categoria cu cel mai crescut statut (Q1) prezintă cele mai scăzute procente de analfabetism numeric (D+E), în timp ce elevii din categoria cu cel mai scăzut statut socio-economic (Q4) au cel mai ridicat nivel de analfabetism numeric, cu diferențe marcante între extreme. 

În ciclul primar, diferențele sunt relativ mai mici, dar devin mai pronunțate în gimnaziu și liceu, unde elevii din Q4 sunt semnificativ mai dezavantajați decât cei din Q1. Spre exemplu, în liceu, doar 23,63% dintre elevii din Q1 se încadrează în categoria de analfabetism numeric funcțional, comparativ cu 69,76% din Q4.

Observații importante

• Evoluția negativă: Nivelul de analfabetism numeric crește constant odată cu înaintarea în vârstă, cu o ușoară redresare la finalul liceului.
• Disparități sociale: Elevii din mediul rural și cei cu un statut socio-economic scăzut au rezultate semnificativ mai slabe.
• Domenii problematice: Cele mai mari dificultăți sunt în Statistică și Algebră, în timp ce competențele privind proprietățile numerelor sunt cele mai dezvoltate​.

Reacția ministrului Educației: „Rezultatele nu arată bine”

Ministrul Educaţiei, Daniel David, a participat la conferința de prezentare a rezultatelor Testului Naţional de Alfabetizare Matematică. „E clar că rezultatele nu arată bine”, a declarat el. 

„Este inacceptabil în clasa XII-a să ai spre 50% oameni care au această formă de analfabetism funcţional în zona numeraţiei. Este ceva de neacceptat pentru o şcoală. Te şi întrebi: ce face şcoala?”, a continuat ministrul Educației.

Daniel David a reiterat că, în opinia sa, în școlile din România „noi predăm mult, prost şi foarte centralizat”. 

„Trebuie să ne gândim foarte serios ce facem în şcoală, de fapt, când ai astfel de rezultate. Eu mereu am spus că, deşi teoretic toţi declarăm că vorbim despre competenţe şi încercăm să transferăm competenţe, adevărul este că foarte puţini transferă competenţe în activităţile lor educaţionale. Pentru că competenţa ar însemna, nu în momente diferite, ci în momentul când vorbeşti despre un lucru să duci cunoştinţele declarative, adică ce ştii să spui, cunoştinţele procedurale, adică ce ştii să faci cu acel lucru în zona de curriculum şi în zona de viaţă şi care sunt valorile, de ce e important să înveţi acest lucru.”

Testul de alfabetizare matematică poate fi folosit și la angajare 

Testul de alfabetizarea matematică poate fi aplicat la clasă, de către profesori, sau poate fi parcurs de elevi, acasă, dar poate fi utilizat și ca probă componentă a unor concursuri de admitere sau chiar ca probă în cadrul unor procese de selecție în vederea angajării.

Despre Raportul Național privind Alfabetizarea Matematică

În dezvoltarea testului au fost definite cinci mari domenii de evaluare, care sunt comune tuturor nivelurilor școlare: algebră, statistică, geometrie, măsurare, proprietăți ale numerelor. 

Pentru fiecare domeniu și subdomeniu și pentru fiecare ciclu de învățământ au fost realizați aproximativ 100 de itemi – mai exact, un total de 6.681 de itemi. Fiecare item a fost expus de cel puțin 30 de ori (majoritatea de 70-80 ori) pentru analiza statistică. 

Pilotarea a implicat administrarea itemilor la un eșantion de 9.719 participanți, selectați prin eșantionare stratificată proporțională dintr-un set inițial de aproximativ 16.000 de administrări ale testului. 

Cele aproape 16.000 de administrări ale testului au fost realizate în perioada octombrie – decembrie 2024, la nivel național, în baza unei eșantionări care a vizat aproape 600 de școli din întreaga țară. 

Distribuția dintre fete și băieți a fost echilibrată în mod deliberat, asigurând o proporție de 50% – 50%, iar distribuția demografică a acoperit toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României.