Plafonarea adaosului comercial: care sunt avantajele, care sunt riscurile

Cea mai mare parte a procesatorilor și retailerilor cu care HotNews a discutat pe marginea plafonării adaosului comercial au confirmat că vor aplica fără ezitare Ordonanța de Urgență adoptată vineri, procesatorii spunând însă că la unele produse de pe listă vor vinde în pierdere. Speranța lor este ca Guvernul să nu deschidă o cutie a Pandorei și să prelungească termenul de 3 luni, adăugând și alte produse cu adaos plafonat.

Chiar și oficialii Consiliului Concurenței spun că adaosul de maxim 20% la costul de producție, în cazul procesatorilor, respectiv maxim 5% și 20% față de prețul de achiziție, în cazul distribuitorilor și, respectiv, al comercianților, generează riscul alinierii operatorilor la plafonul maxim, ducând astfel la o creștere a prețurilor la nivelul consumatorilor finali.

Asta, în condițiile în care România a avut cea mai ieftină mâncare din UE în 2022, conform datelor Institutului Național de Statiscă (INS).

Federația Pro Agro: Încercările similare au dus la împovărări ale producătorilor din România

În punctul de vedere înaintat Ministerului Agriculturii, inspectorii de concurență spun că ar fi oportună realizarea unei analize după aplicarea măsurii guvernamentale prin care să se evalueze „rezultatele și proporționalitatea cu scopul urmărit a măsurii, precum şi să identifice, dacă este cazul, soluții alternative”.

Situația e mai delicată în cazul ouălor și a cărnii de porc, unde producătorii și micii fermieri lucrează cu marje la limita suprviețuirii. Iar Federatia Nationala Pro Agro a transmis că încercările similare de reducere a prețurilor au dus la împovărări ale producătorilor din România deși tocmai aceștia ar fi trebuit să fie protejați”, potrivit unei scrisori deschise semnata de Ionel Arion, presedintele Pro Agro.

Potrivit federației, din componenta prețului de vânzare la raft a produselor agro alimentare, costul de achiziție de la producător este de cele mai multe ori sub costul de producție al produselor, acesta vânzând în pierdere ca urmare a poziției dominante a retailului, care reprezintă 85% din comerțul modern. „În aceste condiții, având în vedere experiențe similare precum reducerea prețului la lapte, ne manifestam îngrijorarea că o eventuala scădere a preturilor la toate alimentele vă fi suportata tot de către producători și implicit de către bugetul de stat, afectate fiind fermele comerciale care sunt contributori la buget. Orice reducere sau plafonare a adaosului comercial va fi trecută în sarcina producătorului, ori acesta vinde deja în pierdere”, subliniază sursa citata.

Limitarea, prin Proiectul de OUG, a adaosului practicat de procesatori, respectiv distribuitorii și comercianții de alimente, ar putea fi justificată de existența unui interes public major, precum protejarea consumatorului final, deosebit de vulnerabil în contextul economic actual, consideră Consiliul Concurenței.

Nu există analize la nivel de sector care să confirme că limita adaosului impus este potrivită și nu va conduce la creșterea prețurilor

În același timp, se precizează în punctul de vedere transmis Guvernului, determinarea oricărui preț reglementat este o sarcină complexă, pentru a balansa eficient stimulentele furnizorilor de a funcționa și a continua să pună produse pe piață, asigurând în același timp că profiturile nu sunt nici excesive, dar nici insuficiente.

Reglementarea prețurilor poate avea consecințe negative nedorite, precum denaturarea nivelurilor optime de ofertă sau cerere, dar și facilitarea înțelegerilor între întreprinderi de a alinia prețurile produselor.

Alte riscuri:

lipsa unor prevederi similare cu privire la aplicabilitatea restricțiilor pentru produsele provenite din import, de la persoane juridice care nu sunt înregistrate în România (pentru produse procesate în afara teritoriului național);

modalitatea de implementare a cotei de adaos comercial cumulat pe întreg lanțul de distribuție, de maximum 5%, poate fi dificil de implementat, odată ce actorii de la acest nivel nu cunosc informații sensibile referitoare la adaosul aplicat de concurenții acestora; o posibilă urmare a acestei prevederi ar putea fi şi transparentizarea excesivă a pieţei, la nivelul celor mai sensibile caracteristici, respectiv preț, cost, adaos comercial, care poate amplifica efectele negative asupra pieței;

lipsa unor precizări concrete referitoare la modul sau metoda de determinare a costului de producție, cu efecte directe asupra implementării măsurilor legislative. Fixarea unui nivel de adaos, fie și maxim, care nu este considerat optim de către furnizori, poate genera dificultăți în aprovizionarea pieței interne şi un efect contrar scopului urmărit.

lipsa unor analize la nivel de sector care să confirme că limita maximă de adaos este una potrivită și nu va conduce la un efect contrar, de creștere a prețurilor produselor în cauză sau a altor produse din aceeași categorie, printr-un efect de compensare.

Pentru unele produse, lanțurile de distribuție sunt mai complexe și astfel sunt implicați mai mulți actori până la clientul final. Într-un astfel de caz, impunerea unui plafon unic ar putea conduce la accentuarea dezechilibrelor pe întreg lanțul de aprovizionare. Riscul cel mai mare pe care o astfel de propunere îl comportă este acela ca distribuitorii și retailerii să refuze să mai furnizeze aceste produse, cu justificarea că acestea le produc pagube economice.

Guvernul a adoptat vineri Ordonanța de Urgență prin care vrea să limiteze adaosul comercial pentru trei luni, astfel încât prețul unor alimente să scadă la raft. Măsura ar urma să se aplice pe lanț, de la procesatori, distribuție, la supermarketuri, astfel încât prețurile să scadă la 14 produse agricole și alimentare.